Cei trei moldoveni care au avut de suferit în urma accidentului de aseară în orașul Cerneuți, Ucraina, vor fi aduşi acasă de reprezentanţii Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.
Potrivit informațiilor prealabile, oamenii au primit diverse traumatisme. Drept urmare, șoferii autobuzului și un pasager au fost transportaţi de urgență la spital, iar șoferul microbuzului, cetățean ucrainean, a decedat pe loc.
Serviciul Situații Excepționale va prelua sinistrații prin intermediul unui echipaj SMURD, tip victime multiple, iar starea acestora va fi monitorizată de o echipă a Serviciului Mobil de Reanimare și Descarcerare din Republica Moldova.
Au început cursurile gratuite de studiere a limbii române! Câți doritori s-au înscris
Cursurile de limbă română, organizate de Ministerul Educației și Cercetării, au demarat în mai multe localități ale țării la data de 3 iulie. Cursurile au început simultan în 45 de instituții de învățământ din Bălți, Chișinău, UTA Găgăuzia și Taraclia. În perioada următoare cursurile vor începe și în alte localități.
Cursurile sunt organizate de un consorțiu, constituit din șase instituții: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Agenția Națională a Trainerilor Europeni din Republica Moldova, Centrul Educațional Pro Didactica, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”. Toate părțile contractante ale Consorțiului au experiență specifică în prestarea serviciilor de organizare și desfășurare a cursurilor de învățare a limbii române de către alolingvi. Prestatorii de servicii au fost selectați în urma unei proceduri de achiziție publică.
Circa 2500 de persoane au confirmat disponibilitatea de a participa la cursuri în prima etapă, care se desfășoară în perioada 3 iulie – 17 septembrie 2023. A doua etapă, la care este preconizată participarea a circa 4000 de persoane, va fi organizată în perioada 25 septembrie – 3 decembrie 2023.
Procesul didactic va fi asigurat de către profesori de limbă română cu experiență în domeniu și care au fost formați în baza metodologiei de educație lingvistică a persoanelor adulte. Circa 110 formatori, din toate regiunile țării, au participat la un program de formare continuă, sub îndrumarea a șase mentori. Toți cei înscriși vor studia după un Curriculum: ,,Limba română pentru persoanele adulte, nivelele A1, A2, B1, B2”, elaborat în cadrul Programului.
Cursurile sunt organizate atât cu prezență fizică, cât și online, conform cererilor depuse de solicitanți.
La finele cursului de învățare a limbii române, participanții vor obține un certificat cu indicarea nivelului de competență lingvistică de cunoaștere a limbii române, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi.
Programul național privind învățarea limbii române a fost aprobat de Guvern și se va desfășura pe parcursul anilor 2023-2025.
Peste 25 mii de copii care au început clasa I nu au mai ajuns la BAC
Expertul economic Veaceslav Ioniță a venit cu detalii privind dispariția celor peste 25 mii de copii care au început clasa I acum 12 ani și nu au mai ajuns să promoveze BAC, scrie noi.md.
„În anul 2011, 35.9 mii copilași au mers pentru prima dată la școală în clasa I. Din ei în clasa V de gimnaziu au ajuns doar 33,4 mii copii. Restul, 2,5 mii au plecat peste hotarele țării la părinții lor. Au urmat 5 ani de gimnaziu, timp în care alți 3,1 mii copii au plecat peste hotare și gimnaziul a fost absolvit de doar 30,3 mii elevi. Deci în 9 ani de studii, doar dintr-o singură promoție au plecat peste hotare 5.6 mii copii sau 16% din numărul lor inițial, notează Noi.md cu referire la unimedia.
Deci în 9 ani de studii din 35.9 mii copii în țară au rămas doar 30.3 mii copiii. Restul au plecat peste hotare. Din cei rămași în țară doar 13,6 mii au decis să meargă la liceu, sau 45% din toți copiii, care au absolvit IX clase. Restul au mers la liceu peste hotare, au mers la alte instituții aici în Moldova sau au considerat că ajunge și IX clase. Au urmat 3 ani de liceu, timp în care alți 2 mii copii au plecat peste hotare. Și asta doar din cei care au mers la liceu.
Din numărul celorlalți copii, rata de plecare a fost mult mai mare. Deci în 12 ani, din sistemul nostru educațional au plecat peste hotare pe parcursul studiilor 7,6 copii. Asta la o singură promoție. Fără de a ține cont de cei 16,7 mii, care nu au mers la liceu aici în Moldova. Din ei majoritatea au decis să plece peste hotare, fie la studii fie la muncă. Din cei 11,6 mii, care au finalizat Liceul, rata de promovare a fost una chiar foarte bună de 86.7% sau 10.170 copii au promovat BAC-ul. Ce să zic aici? Avem copii deștepți și un mare mulțumesc profesorilor noștri.
Deci unde am pierdut pe drum copii noștri: Am avut – 35,9 mii în clasa I și 10.2 mii au promovat BAC-ul. Unde au dispărut restul 25.7 mii copii? 1) Au migrat pe parcursul studiilor – 7,6 mii copii 2) Nu au continuat studiile la liceu aici în Moldova- 16,7 mii copii 3) Nu au susținut BAC-ul – 1.4 mii elevi Aici trebuie să menționăm că o parte din cei 16,7 mii copii, care nu am mers la liceu aici in Moldova, au urmat studiile în altă parte și din ei 1,8 mii au reușit să promoveze BAC-ul. Total din 35,9 mii copii, care au mers în clasa I în 2011, în acest an 12 mii au promovat BAC-ul. Ce vor face acum acești copii cu diplomele lor de Bacalaureat?
Cei mai mulți vor merge imediat peste hotare. Cei care vor intra aici la studii vor învață, iar o parte din ei vor pleca pe parcursul studiilor peste hotare. Apoi cei care vor obține diploma de studii superioare în mare parte vor pleca și ei peste hotare. Am și eu o întrebare: dar cine va rămîne aici, în Moldova? Din cei 35,9 mii de copii care au mers în clasa I în 2011, cîți dintre ei vor mai fi în Moldova în 2028? Vreau să cred că vor fi jumătate, dar nu prea cred”, a explicat Veceslav Ioniță.
Câți diplomați și angajați are Rusia la Chișinău
Ambasada Federației Ruse la Chișinău reprezintă una dintre cele mai impunătoare clădiri din Chișinău și încă de la ridicarea sa, dimensiunea ei a fost un mister, dat fiind faptul că Republica Moldova este prea mică pentru o astfel de ambasada rusească.
Paritatea diplomatică reprezintă egalitatea numărului de diplomați și sedii ale misiunilor diplomatice dintre două țări ce au stabilit relații ce sunt reglementate de Convenția de la Viena din 18 Aprilie 1961, care precizează: ”În lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menținut în limitele a ceea ce el consideră ca rezonabil și normal, având în vedere împrejurările și condițiile existente în acest stat și nevoile misiunii diplomatice în cauză”, scrie deschide.md citat de bani.md.
În cazul Federației Ruse și Republici Moldova, încă de la deschiderea de oficii diplomatice, disparitatea a existat fiind în defavoarea Chișinăului. Astfel, la acest moment Federația Rusă dispune în ambasadă de 37 de diplomați acreditati și 34 de de angajați ”tehnico-administrativi”. Pe lângă angajații acreditați în ambasada Federației Ruse mai există alți 8 diplomați ruși ce funcționează în cadrul Centrului Rus pentru Cultură și Știință (Rossotrudnicestvo) cunoscut ca fiind o oficină de propagandă iar unele țări, inclusiv România, închizând aceste centre. De asemenea, Federația Rusă mai dispune de încă 5 diplomați ce își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de Migrație (Anticamera Secției Consulare a Ambasadei Federației Ruse) despre ei existând foarte puține date, fiind extrem de discreți în desfășurarea activităților.
Din datele existente campusul ambasadei Rusiei este populat de circa 140 de persoane, inclusiv membri de familie.
De cealaltă parte, Republica Moldova dispune de 12 funcții diplomatice acreditate în Federația Rusă și 6 angajați tehnico-administrativi. La acest moment din parte Republicii Moldova la Moscova activează doar 6 diplomați moldoveni.
Cazul disparității Republicii Moldova nu este singular, un exemplu fiind SUA unde există cca 400 de diplomați ruși comparativi cu cca 100 de diplomați americani acreditați la Moscova și unde, de asemenea, s-a pus problema atingerii parității. Unele țări precum Bulgaria, Estonia, Cehia în urma evaluărilor realizate pe profil de securitate au aplicat deja principiul de paritate diplomatică.
De la începutul războiului din Ucraina, mai multe țări membre UE și non-UE au redus drastic prezența numerică a corpului diplomatic rus din țările sale. Conform unor evaluări în total de la începutul războiului măsura de expulzare a diplomaților a fost aplicată asupra 400 de persoane cu statut diplomatic și tehnic deoarece desfășurau activități incompatibile cu statutul de diplomat fiind suspectați de apartenență la SVR, FSB sau GRU. Din Republica Moldova în ultima perioadă au fost expulzați doar 2 diplomați ruși ceea ce este nesemnificativ raportat la numărul impunător de ”funționari diplomatici” ai Moscovei.
În cazul României au fost inițial expulzați 11 diplomați ”pentru activități incompatibile cu statutul de diplomat”, iar la începutul lunii Iunie 2023 MAE de la București a dat 30 de zile ambasadei să-și reducă efectivul cu 51 de angajați, atât diplomați cât și angajați pe diferite domenii, iar în situația în care ambasada rusă din România nu se va conforma 40 de persoane vor fi declarate ”persona non grate” și indezirabile. În data de 1 Iulie un număr de încă 11 diplomați și 29 de angajați ruși din ambasada rusă de la București au părăsit România cu o cursă specială. Astfel, numărul total de posturi diplomatice și tehnico-administrative al Federației Ruse din România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5%, a precizat MAE de la București.
Ce spun autoritățile moldovenești
Deputatul PAS, Andrian Cheptonar, membru al Comisiei de securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului și fost ofițer SIS susține că ”luând în considerare că așa-numiții diplomați sunt de fapt în mare parte ofițeri de spionaj, care lucrează foarte intens pentru a destabiliza țara noastră, pentru a cumpăra politicieni și a-i face să își vândă țara, în fine – pentru a păstra Moldova în corupție și sărăcie, a venit timpul să curmăm această atitudine și să aducem normalitatea și egalitatea în relațiile noastre”. Conform deputatului PAS ”în prezent, instituțiile noastre întreprind toate măsurile pentru a analiza toate posibilele urmări ale eventualei instituiri a parității numărului de diplomați, astfel încât să minimizăm impactul răspunsului estimativ asimetric al Kremlinului în adresa Chișinăului”.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a precizat la solicitarea Deschide.MD că ”echipa guvernamentală analizează mai multe scenarii și răspunsuri în funcție de evoluțiile situației regionale și din țara noastră”. În ultima perioadă, a precizat MAEIE, autoritățile Republicii Moldova au luat mai multe decizii ferme pentru a contracara acțiunile ostile ale Federației Ruse.
