O copilă luptă, cum poate ea, pentru a-și aduce acasă frații din orfelinat!

Această istorie de viață, ca multe altele, îți frânge inima. O copilă, care abia a împlinit 18 ani, se luptă din toate puterile pentru a-și reface familia fericită, alături de frații ei. Tânăra muncește zi și noapte pentru a face rost de bani, ca să poată inchiria o locuință, unde să trăiască împreună.

separator
orfelinar_trafic_copii_16579500

Nu avea nici 16 ani când, în urma unei boli incurabile, i-a decedat mama, relatează moldnova.eu. Cea mai mică soră avea 11 ani, iar frăţiorul, 13 ani. Au rămas să locuiască doar cu tata, care obișnuia să consume alcool și nu le purta de grijă copiilor.

„Nu mizam foarte mult pe ajutorul şi susţinerea lui nici când trăia mama”, povestește tânăra. Nu avea nici el un loc de muncă. Uneori era rugat să ducă cireada la păscut, dar asta se întâmpla mai rar. Deseori consuma alcool şi chiar o bătea pe mama. Nu o dată, ne lua şi fugeam de acasă la vecini. Nu pot să spun că am amintiri despre o copilărie fericită, pentru că mai tot timpul am fost în tensiune”, îşi aminteşte tânăra.

Victoria o ajuta pe mama să-i crească pe cei doi frați. Nu avea un loc stabil de lucru, muncea zilier prin sat, iar de banii care îi câştiga le cumpăra copiilor tot de ce aveau nevoie.

,,Învățam bine la școală și ne străduiam să nu fim în urma altor colegi. A început să ne fie mai greu însă când mama s-a îmbolnăvit. Tot mai mult prin spitale, tratamente, uneori nici bani pentru o bucăţică de pâine nu aveam. Tata a început să consume tot mai mult alcool. Se întâmpla ca nici acasă să nu vină câte într-o seară. Stătea mai mult pe la prietenii lui de pahar. Doar noi eram cei care aveau grijă de mama. Mai veneau uneori și vecinii și ne aduceau câte ceva de mâncare”, spune tânăra.

După ce le-a decedat mama, copiii au rămas pe drumuri. Nu aveau nici bani să o înmormânteze.

„Rude nu prea avem în sat, doar o mătușă, o soră de-a mamei, dar și ea are familiea ei, patru copii, și o ducea cam greu. Ne ajuta cu ce putea, dar nu-i puteam cere mai mult. Tata nu avea treabă cu noi. Îşi avea prietenii lui, iar când trecea pe acasă, mai mult scandal făcea. Aşa am locuit aproape un an, după care asistența socială din sat ne-a îndrumat şi am ajuns la Centrul de plasament temporar pentru copii din Chişinău.

Am ținut cu tot dinadinsul să am o profesie și m-am înscris la cursuri de bucătar. Frații au rămas la centru, iar eu am trecut cu traiul în gazdă la o rudă de-a unei vecine. I-a fost milă de mine și s-a oferit să mă ajute. Un pic mai ușor, dar greu în acelaș timp, pentru că suntem separați de frați. Noi, care nu am fost separați pentru nicio zi. Sunt bucuroasă că frații sunt la cald și au și o bucățică de pâine și o farfurie cu borș cald la timp”.

Victoria muncește ca să adune bani și să treacă cu traiul împreună cu frații. Îi vede ori de câte ori are ocazia. În zilele de odihnă ies împreună la plimbare în oraș, iar de sărbători merg la mătușa. Între timp, tânnăra s-a angajat la o pizzerie din oraș. Muncește mult, peste program, ca să-și vadă visul împlinit, să poată lua cu chirie o locuință, unde să locuiască cu cei doi frați, din toamnă.

,,Bineînțeles că eu va trebui să-i asigur financiar, sunt conștientă de asta. Însă, atunci când îți dorești cu adevărat ceva, treci prin multe ca să-ți vezi visul împlinit. Pentru mine sora și fratele sunt totul pe pământ, iar fără ei viața nu ar avea sens acum. Soarta ne-a pus la grele încercări, iar Domnul ne-a ajutat să trecem peste toate. Sunt sigură că vom trece și de data asta”, spune tânăra.

Fostul președinte Igor Dodon, alături de mezinul său pe muntele Athos: ”Ne vom ruga pentru țară”

Fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a plecat într-un pelerinaj de câteva zile pe muntele Athos.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Igor Dodon a scris că a ajuns pe muntele Athos alături de fiul său mai mic, menționând că vor urma câteva zile de liniște și discuții cu călugării, transmite Știri.md.

„Am ajuns la muntele Athos, împreună cu feciorul cel mic. Vor urma câteva zile de liniște, discuții cu călugării și reflecții. Ne vom ruga pentru Moldova. Să fie pace și normalitate în țară”, a scris Igor Dodon.

De menționat că, în ultimii ani, fostul șef de stat a mers în mai multe pelerinaje pe muntele Athos, iar de fiecare dată, Igor Dodon a declarat că în timpul pelerinajului s-a rugat pentru poporul R. Moldova.

În Moldova se pregătește să fie introdusă o sărbătoare nouă

În Republica Moldova se pregătește să fie introdusă o sărbătoare nouă. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat inițiativa de a institui “Ziua Antreprenorului”, scrie realitatea.md.

„Proiectul are drept scop aprecierea de către stat a importanței antreprenorilor în creșterea și dezvoltarea economiei naţionale, manifestarea de respect și recunoștință pentru antreprenorii onești care își dezvoltă afacerile în Republica Moldova, creează locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării”, precizează autoritatea.

Evenimentul urmează să fie marcat anual, pe data de 21 august.

Potrivit Ministerului Economiei, în Republica Moldova există aproximativ 60.000 de întreprinderi, care angajează peste 70% din totalul muncitorilor din Republica Moldova, sau aproximativ 613.000 persoane. Autoritatea susține că instituirea sărbătorii va aprecia contribuția oamenilor de afaceri la progresul economic al Republicii Moldova.

Recensământul 2024 NU are nicio legătură cu o eventuală mobilizare militară în țară! Mituri despre acest proces

Biroul Național de Statistică informează că, la finele zilei de ieri, 16 aprilie, în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor (RPL)  au fost recenzate circa 290 de mii de locuințe (inclusiv cele neocupate)  și circa 402 de mii de persoane (numărul populației recenzate include atât persoanele cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită).

În contextul în care au apărut diverse falsuri privind acest exercițiu, BNS a demontat zece mituri despre Recensământul 2024, transmite Știri.md.

Mitul nr. 1. Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale.

BNS menționează că în cadrul recensământului nu vor fi colectate date despre valoarea casei sau apartamentului în care trăiești și nici nu vei fi întrebat(ă) dacă ai contract de chirie sau nu. Recenzorii vor colecta date privind materialele din care sunt construiți pereții, anul construcției clădirii, precum și date privind principalele comodități.

Mitul nr. 2. Recensământul se face pentru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.

Recensământul nu are nicio legătură cu o mobilizare militară. Acesta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare zece ani.

Mitul nr. 3. Nu este nevoie de recensământ, pentru că toată informația deja există în alte surse.

BNS menționează că, este adevărat că biroul poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente, cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statisticile necesare și, în plus, sunt deseori incomplete.

Mitul nr. 4. Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mâinile escrocilor.

Confidențialitatea datelor personale este garantată de lege. Este practic imposibil ca datele personale comunicate recenzorilor să nimerească pe mâinile persoanelor terțe. După ce recenzorul va completa chestionarele, el va transmite datele colectate către un server securizat. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului

Mitul nr. 5. Recensământul se face pentru a fura banii publici.

Recensământul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani. Pentru recensământ, din bugetul de stat al Moldovei, vor fi alocate în total 329 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor va acoperi remunerarea personalului temporar angajat. Trebuie de menționat că nu toate cheltuielile de recensământ vor fi achitate din banii statului.

Mitul nr. 6. Prin recensământ, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre.

În primul rând, statul deja are informații despre veniturile și proprietățile noastre. De asemenea, chestionarele de recensământ nu conțin întrebări despre avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor.

Mitul nr. 7. Dacă participi la recensământ, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.

Statul deja știe care sunt veniturile tale. Informația despre dotarea locuinței cu diferită tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.), precum și despre numărul de membri ai gospodăriei, se colectează pentru a evalua condițiile de trai ale populației în medie, nu pentru a estima bunăstarea ta personală. 

Mitul nr. 8. Participarea la recensământ nu este obligatorie.

Participarea la recensământ este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar această obligație.

Mitul nr. 9. Recensământul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.

Recensământul populației și locuințelor este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani, indiferent de evenimentele politice, cum ar fi alegerile, și indiferent de partidul care se află la guvernare în perioada desfășurării recensământului.

Mitul nr. 10. Nu are rost să participi la recensământ pentru că vor fi publicate doar rezultatele care îi convin guvernării, cum a fost în 2014.

Rezultatele recensământului precedent (2014) au fost publicate cu o întârziere mare (în anul 2017), cauzată în principal de tehnologia de colectare a datelor folosită atunci (pe suport de hârtie), precum și de necesitatea de a completa din alte surse datele care nu au reușit să fie colectate în cadrul recensământului. Ca acest lucru să nu se mai întâmple, pentru recensământul din 2024, a fost aleasă o altă tehnologie de colectare a datelor (electronică), care va permite o prelucrare mai rapidă, precum și o detaliere mai mare a informației. 

Gunoiștea de la Bubuieci va fi mutată într-o altă suburbie a Capitalei!
Articolul anterior
Moldoveanul Nicon Caraman joacă rolul unui locotenent într-un lungmetraj filmat la Londra. Află în ce proiecte mai este implicat!
Articolul următor