La Inspectoratul de Poliţie sectorul Ciocana al Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău s-a adresat după ajutor un bărbat în vârstă de 49 ani, locuitor al comunei Bubuieci, care a comunicat despre dispăriţia fiicei sale de 11 ani.
Tatăl minorei de 11 ani s-a adresat la poliție după ce fiica sa ar fi plecat de acasă cu bicicleta în ziua de 28 martie şi până în prezent nu s-a întors.
Poliția a mobilizat toţi angajaţii şi a iniţiat măsuri speciale de investigaţii, precum şi căutări prin toate locurile disponibile unde s-ar putea afla minora.
În ziua dispariţiei, copila era îmbrăcată în pantaloni sport de culoare roşie cu dungi albe, bluză roz, scurtă de culoare gri.
Poliţia Capitalei a solicitat ajutorul cetăţenilor. Cei care cunosc date despre locul aflării fetiței trebuie să apeleze imediat numărul de telefon: (022) 47-11-35 / 47-70-20 / 0797 73 035.
Krasnoselski s-a întâlnit cu ambasadoarea Regatului Unit la Chișinău. Discuțiile au vizat „situația din Ucraina și relația cu R. Moldova”
Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a avut o întrevedere cu ambasadoarea Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, Fern Horine. La discuții a participat și pretinsul ministru de externe a regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev, potrivit unui comunicat emis de serviciul de presă al liderului transnistrean, transmite UNICA.MD, cu referire la ziua.md.
Printre principalele subiecte abordate, potrivit sursei, s-au numărat procesul de negocieri cu Republica Moldova, impactul evenimentelor din Ucraina asupra regiunii transnistrene și respectarea drepturilor omului.
Krasnoselski a remarcat că, de la ultima întâlnire, nu s-au înregistrat progrese semnificative în relațiile cu Chișinăul, subliniind că formatul de negociere „5+2” rămâne inactiv, iar discuțiile avansează lent, fără rezultate notabile. El a reiterat propunerea sa de a organiza o întâlnire bilaterală în format „1+1” cu liderii de la Chișinău, însă această inițiativă nu a fost concretizată.
Acesta a mai acuzat Chișinăul de exploatarea situației din Ucraina pentru a impune „restricții nefondate” asupra activităților economice ale regiunii transnistrene, ceea ce, în opinia sa, încalcă drepturile și libertățile locuitorilor regiunii. El a evidențiat dificultățile economice cauzate de conflictul din Ucraina, care a perturbat logistica și a limitat livrările către regiunea transnistreană, afectând relațiile comerciale externe.
Ambasadoarea Fern Horine a subliniat importanța obținerii de informații detaliate și a mulțumit lui Vadim Krasnoselski pentru deschiderea și oportunitatea de a purta un dialog de interes reciproc, menționează serviciul de presă al liderului transnistrean.
Casa unui politician din Bălți, afectată de incendiu. Arina Spătaru crede că este o răfuială politică
Casa Arinei Spătaru, președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) din municipiul Bălți, a fost cuprinsă de flăcări în această dimineață. Salvatorii au intervenit prompt la fața locului pentru a stinge flăcările și investighează acum cauzele posibile ale incidentului, informează unica.md, cu referire la nordinfo.md.
Arina Spătaru crede că incendiul a fost provocat intenţionat. Aceasta a declarat jurnaliștilor că are dubii cu privire la circumstanțele în care au izbucnit flăcările.
„Totul s-a întâmplat în această dimineață, când nimeni nu era acasă. Casa este compromisă. Pompierii și specialiștii nu pot oferi explicații clare ce s-a întâmplat cu adevărat.Acest incendiul este o tragedie pentru noi. Am suspiciuni, dar trebuie probate.”, a declarat Arina Spătaru.
„Au ars integral bunurile materiale din bucătăria de 3×4 m a casei de locuit cu un nivel jumate 10×12 m. Au fost înfumegate alte 6 odăi. Cauza incendiului se investighează, careva versiuni nu au fost înaintate” a declarat Liliana Pușcașu, ofițerul de presă al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), pentru nordinfo.md.
Din fericire, în urma incendiului nimeni nu a avut de suferit.
Amintim că, în septembrie 2023, Arina Spătaru a dezvăluit în cadrul unui briefing de presă că a conlucrat “sub acoperire” cu autoritățile pentru a demasca schemele de finanțare ilegală a partidelor din Republica Moldova de către grupul infracțional condus de Ilan Șor, cu scopul de a aduna dovezi care să demonstreze că acesta primește suport financiar din partea Kremlinului pentru a influența procesele politice din Moldova.
Spătaru a oferit mărturii și în instanța de judecată, în cadrul anchetelor ce vizează deputații transfugi Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, acuzați de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice din surse interzise de lege.
Parlamentul European condamnă ingerința Rusiei în alegerile din Republica Moldova
Astăzi eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care denunță mita electorală, operațiuni cibernetice și război informațional și cere Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să-și retragă forțele armate.
Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din Republica Moldova, scrutine electorale ce vor avea loc pe 20 octombrie. Eurodeputații au scos în evidență rolul actorilor pro-ruși, inclusiv oligarhii moldoveni și grupul de presă Russia Today – companie finanțată de statul rus, în desfășurarea unor scheme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional. Aceștia solicită statelor membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru consolidarea instituțiilor, astfel încât țara să facă față amenințărilor hibride.
Acțiuni de destabilizare ale Rusiei în Republica Moldova
Potrivit deputaților, Serviciul de Securitate și Informații din Republica Moldova a declarat recent că Rusia a investit aproximativ 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral, cu scopul de a-i convinge pe moldoveni să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană. Pe 3 octombrie 2024, autoritățile moldovenești au descoperit o schemă de fraudă a votului la scară largă, finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, care a transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, ca parte a unei operațiuni de mită electorală. Condamnând aceste acțiuni, Parlamentul solicită Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să retragă forțele militare de pe teritoriul țării. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor munițiilor depozitate în comuna Cobasna, aflată în regiunea transnistreană.
Deputații cer sancțiuni suplimentare pentru politicienii care destabilizează Republica Moldova
Pe fundalul unei ingerințe tot mai agresive a Rusiei în Republica Moldova, Parlamentul European solicită Consiliului să adopte sancțiuni suplimentare ale UE împotriva celor care subminează suveranitatea acestei țări. De asemenea, deputații îndeamnă țările care găzduiesc fugari moldoveni precum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc să-i extrădeze în Republica Moldova pentru a fi judecați.
Sprijin suplimentar pentru aderarea Republicii Moldova la UE
Parlamentul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și solicită Comisiei Europene să includă țara în Instrumentul de Asistență pentru Pre-Aderare (IPA III) și să prioritizeze finanțarea pentru țările candidate la UE în următorul Cadru Financiar Multianual (MFF) pentru perioada 2028-2034. Având în vedere că negocierile de aderare cu Republica Moldova au început deja, deputații europeni solicită accelerarea procesului de evaluare și organizarea în timp util a următoarelor conferințe interguvernamentale.
Pentru a spori reziliența Republicii Moldova împotriva amenințărilor hibride, Parlamentul îndeamnă UE să continue cooperarea în domenii precum comunicarea strategică, sprijinul pentru jurnaliști și societatea civilă , dar și promovarea conținutului media independent în limba rusă.
UE a impus anterior sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni și politicienilor pro-ruși precum Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Igor Ceaika, Gheorghe Cavaliuc și Marina Tauber. Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European a decis, în unanimitate, deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
