O moldoveancă şi-a pierdut viaţa, după ce a căzut dintr-un autobuz de pe cursa Moscova-Chişinău

Caz revoltător într-o localitate din raionul Hânceşti. Doi adolescenţi, în vârstă de 15 ani, au fost bătuţi cu pumnii şi picioarele de un coleg de clasă. La fel de grav e că alţi minori, martori ai scenei violente, nu au făcut nimic pentru a aplana situaţia, ba mai mult, au filmat bătaia şi au postat imaginile pe internet, scrie tvrmoldova.md.

Cei doi elevi au fost bătuţi în data de 14 martie, însă părinţii lor au alertat poliţia abia aseară.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Potrivit poliției, cei doi adolescenți de 15 ani au fost luați la bătaie de colegul lor de clasa chiar în stradă. Aceștia se întoarceau de la școală. Deocamdată nu se cunoaște care ar fi fost motivul altercației. Angajații poliției au iniţiat o ancheta pentru huliganism și urmează să stabilească toate circumstanțele acestui caz”.

Elevul urmează să fie audiat de poliţie în prezenţa psihologului şcolii. Specialiştii susţin că părinţii sunt primii care trebuie să observe schimbările de comportament a copiilor.

SVETLANA GOREA, psiholog: „Părinţii neglijează. Părinţii critică. Mai sunt şi cazuri când părinţii sunt singuri violenţi. 01:01 sau singuri nu manifestă un tip corect de comunicare. Respectiv copilul îşi dezvoltă aşa nişte abilităţi. Alt motiv este că vrea să se identifice ca lider. Prin violenţă, dominanţă, el se arată că este important şi poate”.

Psihologii mai spun că, deseori, cazurile de violenţă, cum e şi cel al adolescenţilor din Hânceşti, sunt trecute sub tăcere. Acest lucru lasă sechele în comportamentul victimelor şi dă curaj agresorilor.

SVETLANA GOREA, psiholog: „Chiar nu există la noi programe standartizate, validate, foarte bine gestionate, centre specializate pentru diminuarea comportamentului agresiv la copii şi adolescenţi. Da, ele sunt nişte servicii pe lângă protecţia copilului, dar ele nu sunt  atât de bune”.

Pe de altă parte, angajaţii Inspectoratului Naţional de Securitate Publică spun că, în ultimii ani, cetăţenii au prins curaj şi sesizeză poliţia cu privire la cazurile de violenţă în rândul copiilor.

MARIA PLEŞU, reprezentant INSP: „Încercau deseori să aplaneze situaţia de conflict singuri, fără a sesiza poliţia sau alte autorităţi. În toate localităţile sunt înregistrate cazuri de violenţă, atât fizică, cât şi alte tipuri”.

Potrivit INSP, în primele două luni ale anului, s-au înregistrat peste 50 de cazuri de agresiune cu implicarea elevilor, o creştere cu 45 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. Din numărul total, jumătate se înregistrează chiar pe teritoriul instituţiilor de învăţământ. Doi minori au fost sancţionaţi cu până la 1500 de lei pentru vătămarea integrităţii corporale. Iar 23 de părinţi au fost amendaţi cu sume de până la 900 de lei pentru neîndeplinirea obligaţiilor faţă de minori.

MARIA PLEŞU, reprezentant INSP: „Cel mai des sunt implicaţi în aceste cazuri – băieţii. Vârsta medie a copiilor implicaţi în aceste acţiuni de violenţă este cuprinsă între 13 şi 15 ani. Copiii delicvenţi provin din familii cu statut social vulnerabil”.

Anul trecut, poliţia a documentat 216 de cazuri de violenţă fizică cu implicarea elevilor, fiind amendaţi trei adolescenţi şi 31 de părinţi.

Tinerii, cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, vor beneficia de programe plătite de stagii în sectorul public. Proiectul de lege care prevede acest lucru a fost examinat, astăzi, la ședința plenară a Parlamentului.

Potrivit autorilor proiectului, un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, legea va oferi toate garanțiile necesare pentru ca tinerii să poată desfășura un stagiu de practică calitativ, precum existența unui contract de stagiu, luarea în considerare a perioadei de stagiu la calcularea vechimii în muncă, similar prevederilor referitoare la voluntariat, mentorat și ghidarea stagiarilor. „Considerăm că stagiile vor oferi tinerilor oportunități valoroase pentru a face o tranziție de la studii la muncă și sunt o metodă foarte bună de acumulare a experienței profesionale, de construire a unui network profesional, de înțelegere a sistemului public și de dezvoltare a abilităților practice ale tinerilor”, a menționat deputata Ana Calinici, unul dintre autorii inițiativei legislative.

DOCUMENTUL prevede introducerea în legislația națională a mecanismului de organizare și desfășurare a programului de stagii în sectorul public pentru tinerii de la 18 la 29 de ani, în vederea facilitării tranziției acestora de la sistemul de învățământ la piața muncii.

Programele de stagii se vor desfășura în cadrul Parlamentului Republicii Moldova, Președinției, Cancelariei de Stat, ministerelor și autorităților subordonate acestora. Selectarea stagiarilor se va realiza în baza unui concurs. La finalizarea programului de stagii, tinerii, la propunerea autorității publice în cadrul căreia și-au desfășurat stagiul, vor putea fi încadrați într-o funcție publică de execuție, fără organizarea unui concurs și fără instituirea unei perioade de probe. Stagiarii vor putea fi numiți în funcția publică cu respectarea unor condiții, și anume: deținerea studiilor superioare, realizarea stagiului de practică complet de 720 de ore, obținerea calificativului „foarte bine” la evaluarea activității. De asemenea, numirea în funcția publică va fi la propunerea autorității-gazdă, iar funcția publică de execuție va fi fără grad profesional.

Programul de stagiu se va desfășura pe parcursul a șase luni consecutive, perioadă în care stagiarii vor beneficia de o bursă în valoare de 3000 de lei pentru 160 de ore lunar și va fi acordată proporțional timpului de stagiu efectiv desfășurat. Numărul de locuri pentru desfășurarea stagiilor de practică va fi stabilit anual de către autoritățile publice.

Proiectul de lege cu privire la stagiile plătite în sectorul public a fost susținut, în prima lectură, de 59 de deputați.

Parlamentul a votat în cea de-a doua lectură modificarea unor legi, în vederea ajustării cadrului legal aferent comerțului electronic (e-comerț) în conformitate cu bunele practici din Uniunea Europeană. Totodată, scopul actului normativ este eliminarea constrângerilor care pun în dificultate dezvoltarea e-comerțului în țara noastră, dar și o protecție mai mare a drepturilor consumatorilor.

Astfel, Legea privind comerțul electronic a fost modificată și redenumită în „Lege privind serviciile societății informaționale”. De asemenea, au fost actualizate Legea cu privire la comerțul interior, Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Legea privind regimul metalelor prețioase si pietrelor prețioase, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind protecția datelor cu caracter personal și altele.

Urmare a modificărilor la Codul contravențional, consumatorii de servicii electronice vor beneficia de protecție sporită în cadrul comerțului online. De exemplu, unitățile fără suprafață comercială vor fi obligate să creeze locuri speciale pentru preschimbarea mărfurilor, fiind instituită răspunderea contravențională pentru lipsa spațiilor respective. Totodată, este prevăzută obligarea vânzătorilor online de produse alcoolice de a verifica vârsta cumpărătorului, inclusiv de către personalul responsabil de livrare.

Documentul a fost elaborat de Guvern și va fi succedat de alte inițiative pentru transformarea și modernizarea comerțului electronic în țara noastră. 

Legea va intra în vigoare în luna iulie a acestui an.