Apelul AŞM privind modificarea articolului 13 din Constituţie rămâne deocamdată fără răspuns.
Apelul Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu privire la introducerea glotonimului „Limba română” în Constituţie rămâne deocamdată fără răspuns. Iniţiativa nu poate deveni şi lege pentru că în Parlamentul de la Chişinău, nu sunt destui deputaţi care o susţin, scrie tvrmoldova. Mai mult, pentru modificarea legii supreme e nevoie de o majoritate parlamentară constituţională de care nu dispune Partidul Acţiune şi Solidaritate. Deputaţii PAS spun că subiectul este sensibil şi trebuie tratat cu maximă atenţie pentru a nu provoca o scindare în societate. De cealaltă parte, Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor se împotriveşte categoric acestei iniţiative. Aşa că disputele legate de denumirea limbii, continuă până astăzi, la aproape 32 de ani de la adoptarea ei ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin. Deputaţii PAS spun că examinează subiectul cu privire la introducerea glotonimului „limba română” în articolul 13 din Constituţie, în care e stipulată denumirea de „limbă moldovenească”. Totuşi, ei nu vor să înainteze în Legislativ un asemenea proiect de lege atât timp, cât nu au o majoritate constituţională.
Datele ultimului recensământ al populaţiei făcut în 2014, arată că aproape 78 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova spun că vorbesc limba română. În 2013, Curtea Constituţională a adus claritate în acest caz şi a stabilit că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.