Într-un interviu recent, deputata neafiliată Olesea Stamate a oferit explicații detaliate privind Legea amnistiei din 2021 și modificările controversate care au urmat, inclusiv cele ce au permis comutarea pedepselor pentru deținuții condamnați pe viață. În cadrul podcastului „Mai întreb o dată”, Olesea Stamate a respins orice responsabilitate directă privind eliberarea unor criminali periculoși și susține că toate deciziile în acest sens au fost luate de instituțiile abilitate, nu de Parlament.
colaj foto: stiri.md
Întrebată dacă își asumă vreo responsabilitate pentru eliberarea unor infractori periculoși, deputatul a spus că „sunt autorități care au fost implicate în procesul de luare a deciziilor și ar fi trebuit să monitorizeze acest proces”, transmite Știri.md.
Ea a admis că Legea amnistiei din 2021 este unică în istoria Republicii Moldova prin numărul mare de modificări ulterioare, nu mai puțin de trei în decurs de un an (martie, iulie și noiembrie 2022). În trecut, astfel de legi nu au fost modificate deloc.
Olesea Stamate a argumentat că instabilitatea legislativă nu este o excepție, ci o consecință a unui proces legislativ imperfect.
„Ar fi ideal să avem legi perfecte din prima, dar realitatea e alta. Dacă vă uitați și la modificările Legii Procuraturii sau la legile Vettingului, veți vedea că și acolo au fost multe intervenții post-adoptare”, a spus ea.
Deputata a recunoscut că este fără precedent ca o lege a amnistiei să vizeze și condamnații la detenție pe viață, însă a explicat că actul nu a prevăzut eliberarea acestora, ci doar o posibilitate de comutare a pedepsei la 30 de ani de detenție, în anumite condiții.
„Amnistia este un act de clemență. Persoanele condamnate pentru infracțiuni mai puțin grave pot fi iertate, iar celor care au comis infracțiuni grave li se poate reduce pedeapsa parțial cu o cincime, o pătrime…”, a explicat Stamate.
Deputatul a spus că, în cazul celor condamnați pe viață, legea nu prevede o reducere automată a pedepsei, ci comutarea acesteia la 30 de ani de detenție, dacă se constată un risc redus sau mediu de recidivă, evaluat inițial de un expert psiholog-judiciar atestat.
Una dintre cele mai criticate modificări a fost eliminarea obligativității evaluării riscului de recidivă de către un psiholog-judiciar atestat. Astfel, Olesea Stamate a explicat că această modificare a fost necesară deoarece în întreaga țară existau doar 2-3 astfel de specialiști, ceea ce făcea imposibilă aplicarea legii în condițiile date.
„Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a semnalat că nu avea capacitatea de a implica acești experți în evaluarea tuturor cererilor. Nu era realist să mărim numărul acestor specialiști într-un termen scurt”, a spus deputata.
Stamate a mai explicat că, inițial, legea propunea ca o comisie unică la nivelul ANP să analizeze cererile. Această soluție, care ar fi permis implicarea celor câțiva psihologi disponibili, a fost respinsă de ANP pe motiv de suprasolicitare logistică. Administrația a cerut ca fiecare penitenciar să aibă propria comisie, iar Parlamentul a acceptat această propunere.
Un al doilea amendament, semnat tot de Olesea Stamate, a eliminat cu totul referirea la riscul de recidivă în aliniatul 7 al legii. Deputata susține că această schimbare a fost necesară pentru a elimina o contradicție internă între două aliniate ale legii.
„Cel mai probabil, sesizarea privind contradicția a venit de la ANP. Nu-mi amintesc exact dacă a fost pe cale scrisă sau telefonică, dar știu că au făcut și demersuri către Ministerul Justiției”, a precizat ea.
Întrebată dacă modificările operate au dus la confuzie în rândul judecătorilor, Olesea Stamate a răspuns că, „dimpotrivă, forma inițială a legii a creat probleme”. Ea a dat exemplul unui caz concret în care un judecător a ridicat o excepție de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, pe aspecte care au fost ulterior corectate prin amendamente.
Ultimele statistici din sistemul penitenciar arată că peste 50% dintre deținuți au avut antecedente penale, iar o bună parte dintre aceștia sunt recidiviști care au trecut de cel puțin trei ori prin închisoare. Întrebată pe ce s-a bazat încrederea în evaluările psihologice făcute de persoane necertificate, Stamate a subliniat că problemele din sistem sunt mai adânci.
„Aceste cifre sunt alarmante și ele ar trebui să ne îngrijoreze nu doar în contextul amnistiei, ci privind eficiența sistemului penitenciar. Dacă recidiva este o normă, atunci înseamnă că sistemul de reeducare eșuează”, a concluzionat ea.
În final, deputata a explicat că amendamentul din noiembrie 2022, care a introdus expres posibilitatea comutării pedepsei de detenție pe viață cu 30 de ani de închisoare, a fost necesar pentru a corecta o omisiune din forma inițială a legii.
„Termenul inițial de reducere a pedepsei nu se aplica deținuților pe viață, deci era nevoie de această completare”, a precizat Stamate.
De menționat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat excluderea Olesei Stamate, fosta șefă a Comisiei juridice, numiri și imunități, din cadrul formațiunii politice, în urma implicării sale în modificările controversate ale legii amnistiei, care au permis eliberarea unor deținuți periculoși.
