Starea de urgență în sănătate publică va fi prelungită. Cine sunt cetățenii străini care pot intra în Moldova?

30/09/2020

News

În contextul prelungirii stării de urgență în sănătate publică, Poliția de Frontieră a anunțat că restricțiile privind accesul în Republica Moldova pentru străini vor rămâne în continuare în vigoare.

Astfel, se permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care vin din ţările clasificate ca zonă verde, transmite Știri.md.

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova şi vin din ţările clasificate ca zonă verde, nu vor completa Fişa epidemiologică şi nu vor fi obligaţi de a respecta regimul de auto izolare de 14 zile.

În cazul când punctul de pornire este situat într-o ţară clasificată ca zonă verde, iar în timpul călătoriei a fost tranzitată ţara clasificată ca zonă roşie, inclusiv tranzit aeroportuar, atunci persoana este considerată ca venită din zona roşie, completează fişa epidemiologică şi este obligată să respecte regimul de autoizolare de 14 zile.

Se interzice intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care vin din ţările clasificate ca zonă roşie cu următoarele excepţii:

1. membri de familie ai cetăţenilor RM;

2. persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi;

3. persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document confirmativ, care include invitaţia şi/sau contractul încheiat cu o persoană juridică rezidentă în Republica Moldova;

4. elevii/studenţii, care urmează să susţină examene de admitere sau de finalizare a studiilor, care merg la studii în unităţi/instituţii de învăţământ pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotare, sau care se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/organizarea/desfășurarea studiilor, cu prezentarea documentelor confirmative. Excepţia se aplică şi pentru reprezentantul legal sau însoţitorul desemnat prin declaraţie de către reprezentantul legal;

5. membrii familiilor cetăţenilor străini care au permis de şedere în Republica Moldova;

6. cetăţeni străini care activează în calitate de cadre didactice în Republica Moldova;

7. posesorii paşapoartelor diplomatice, de serviciu, oficiale şi speciale şi altele asimilate acestora, precum şi titularii documentelor de călătorie tip LaissezPasser eliberate de către Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv membrii familiilor personalului misiunilor diplomatice şi consulare şi organizaţiilor/misiunilor internaţionale acreditate în Republica Moldova şi/sau personalul implicat în asigurarea ajutorului umanitar;

8. persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare. Itinerarul tranzitării va fi stabilit de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;

9. persoane care călătoresc din motive de sănătate şi umanitare, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative);

10. lucrătorii transfrontalieri care intră în regim de mic trafic în Republica Moldova din România sau Ucraina, care fac dovada raporturilor contractuale cu agenţi economici din Republica Moldova;

11. conducătorii auto şi personalul de deservire a mijloacelor de transport, care efectuează transportarea mărfurilor şi ai mijloacelor de transport persoane contra cost care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, echipajele şi personalul de deservire ale aeronavelor/navelor, precum şi brigăzile şi personalul de deservire ale garniturilor de tren;

12. observatori internaţionali la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine, ai organizaţiilor neguvemamentale din străinătate, precum şi experţi internaţionali în domeniul electoral, acreditaţi de către Comisia Electorală Centrală;

13. jurnalişti străini, acreditaţi în calitate de corespondenţi permanenţi în Republica Moldova de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Respectarea regimului de autoizolare este obligatorie

Persoanele care traversează frontiera de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova, şi vin, direct sau în tranzit, din ţări clasificate ca zonă roşie, vor completa, în mod obligatoriu fişa epidemiologică, precum şi vor semna declaraţia pe propria răspundere de a respecta regimul de autoizolare de 14 zile, în locurile determinate.

Excepţie se stabileşte pentru următoarele categorii de persoane, în cazul în care nu prezintă semne clinice de infecţie respiratorie sau stare febrilă, respectiv, nu sunt obligaţi să respecte regimul de autoizolare de 14 zile în locurile determinate:

1. conducători auto şi personalul de deservire a vehiculelor rutiere de transport marfa şi a vehiculelor rutiere de transport de persoane contra cost care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, echipajele şi personalul de deservire ale aeronavelor/navelor şi brigăzile şi personalul de deservire ale garniturilor de tren;

2. persoane care călătoresc din motive de sănătate sau umanitare, inclusiv însoţitorul, după caz (cu prezentarea documentelor confirmative);

3. elevii/studenţii, care urmează să susţină examene de admitere sau de finalizare a studiilor, care merg la studii în unităţi/instituţii de învăţământ pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotare, sau care se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/organizarea/desfășurarea studiilor, cu prezentarea documentelor confirmative. Excepţia se aplică şi pentru reprezentantul legal sau însoţitorul desemnat prin declaraţie de către reprezentantul legal;

4. persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document confirmativ, care include invitaţia şi/sau contractul încheiat cu o persoană juridică rezidentă în Republica Moldova;

5. persoanele care călătoresc în străinătate în interes profesional şi la revenire în ţară prezintă confirmarea delegării în străinătate din numele persoanei juridice rezidente a Republicii Moldova şi contractul încheiat cu agentul economic din străinătate sau ordin de delegare emis de instituţiile publice ale Republicii Moldova;

6. lucrătorii transfrontalieri care intră în Republica Moldova din România sau Ucraina, precum şi cei din Republica Moldova angajaţi ai agenţilor economici din ţările menţionate, care fac dovada raporturilor contractuale cu agenţii economici respectivi;

7. posesorii paşapoartelor diplomatice, de serviciu, oficiale şi speciale şi altele asimilate acestora, precum şi titularii documentelor de călătorie tip LaissezPasser eliberate de către Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv membrii familiilor personalului misiunilor diplomatice şi consulare şi organizaţiilor/misiunilor internaţionale acreditate în Republica Moldova şi/ sau personalul implicat în asigurarea ajutorului umanitar;

8. persoane în tranzit;

9. observatori internaţionali la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine, ai organizaţiilor neguvemamentale din străinătate, precum şi experţi internaţionali în domeniul electoral, acreditaţi de către Comisia Electorală Centrală;

10. jurnalişti străini, acreditaţi în calitate de corespondenţi permanenţi în Republica Moldova de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării 8 Europene.

Una din formele de prevenire a răspândirii și combatere a bolii epidemice este regimul de autoizolare a persoanelor pe o anumită perioadă, inclusiv a celor care vin de peste hotarele țării. Astfel, Poliția de Frontieră fiind investită cu atribuții de prevenire și combatere a endemiei efectuează verificarea respectării regimului de autoizolare de către persoanele care sunt obligate să respecte acest regim.

Prin Hotărârea nr. 30 din 11 septembrie a CNESP a fost exclusă prevederea care interzicea ieșirea din Republica Moldova a persoanelor care nu respectau regimul de autoizolare, însă nu a fost exclusă obligativitatea respectării acestui regim de către persoane. Astfel, după această dată, persoana care încalcă regimul de autoizolare și se prezintă în punctul de trecere a frontierei de stat este atrasă la răspundere contravențională în temeiul art. 761 alin.(1) din CC al RM, ulterior i se permite să traverseze frontiera de stat, fără a fi îngrădit dreptul la libera circulație în afara țării. Amenda se încadrează între 1 u.c. și 500 u.c. (1 u.c.- 50 lei).

Tranzitarea teritoriului Republicii Moldova

Tranzitarea teritoriului Republicii Moldova va fi efectuată direct, fără oprire, prin următoarele culoare instituite între punctele de trecere a frontierei de stat:

a) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Leușeni-Albița, rutier;

b) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Palanca-Maiaki-Udobnoe, rutier;

c) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Tudora-Starokazacie, rutier;

d) Aeroportul Internațional Chișinău, aerian – Criva-Mamalîga, rutier;

e) Giurgiulești-Galați, rutier – Giurgiulești-Reni, rutier.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.