Rochia de mireasă pentru o femeie este poate cea mai frumoasă creație vestimentară din viața ei, cu toate că îi dă mari bătăi de cap până când o găsește anume pe cea dorită. Această rochie nu presupune doar o bucată de stofă, un fermoar și niște bretele. Rochia de mireasă înseamnă cel mai inocent vis, ani de așteptare, dragoste, fericire sublimă și suflet, foarte mult suflet! Vezi cum și-au ales rochiile de mireasă: Tatiana Heghea, Cornelia Ștefăneț, Lenuța Gheorghiță, Cristina Evtodi și Hellen Monroe.
Tatiana Heghea
Am ales rochițele foarte ușor, deoarece am avut avantajul de-a purta doua rochii, una la petrecerea de cununie religioasă și cununie civilă și una pentru însăși petrecerea de nuntă. Știam sigur din start, că vreau sa fie două modele absolut diferite.
Astfel, pentru Biserică am optat pentu o rochie mai clasică, umerii astupați, deoarece știam că în biserică trebuie să fii mireasă decentă.
La petrecere am ales o rochie, tip sirenă, cu umerii dezgoliți, pentru că era luna iulie, este excesiv de caldă. Un alt atu al acestui model este că scoate în evidență siluetele unor fete înalte. Îmi amintesc că am ales rochiile în timp scurt, cu o zi înainte de nuntă.
Cornelia Ștefăneț
Nu mi-a luat mult timp să-mi găsesc rochia de mireasă, pentru că un designer autohton mi-a realizat-o exact după dorința mea, aici mă refer la rochia de la cununie. Cea de la petrecere am închiriat-o de la un salon de mariaj din Capitală. Chiar nu am avut bătai de cap la acest capitol, pentru că am avut norocul să port rochia pe care mi-am dorit-o.
Lenuța Gheorghiță
Rochia de mireasă am ales-o eu personal. Îmi doream de copilă o rochie stil prințesă și ca voalul miresei să fie lung. În concluzie, modelul dorit l-am realizat la comandă și nimeni până în ziua nunții nu mi-a văzut rochia. O păstrez și acum cu drag în șifonier.
Cusută cu migală de designerul Dana Lookovețchi m-am simțit cu adevărat EU în această rochie. Am optat pentru cea mai fină stofă și pentru cel mai simplu design. Desigur am evitat să port un „cerc” și s-a utilizat multă stofă ca să obținem volum în partea de jos. Pe lângă acestea nu-mi pot explica de ce, dar rochia a rămas ușoară și m-am simțit mai mult decât confortabil în ea. Am decis să facem nunta în pădure, la o terasă de lemn, cu multă levănțică, astfel rochia a prins o conotație de province, mai ales cu acea inserție de pe fustă. Pentru că am participat în câteva ședințe foto, unde am jucat rolul de mireasă, am avut ocazia să probez mai multe tipuri de rochii. Astfel, am văzut sortimentul din saloane și am decis să merg direct la designer și să o croiesc așa cum mi-o doresc: modestă și fină.
Pentru rochia de la cununie am căutat detalii cu influețe arabe, mereu am fost impresionată de miresele din țările arabe. Începând de la coafură, machiaj și rochia propriu zisă. Am ales foarte greu, deoarece în Moldova nu vedeam nicăieri astfel de rochii, însă am gasit-o în altă țară. Sun foarte fericită pentru că a fost așa cum mi-am imaginat să arăt în fața altarului, alături de bărbatul iubit. Rochia de la nuntă va fi una mult mai fabuloasa și cu influențe 100% arăbești.