Timp de două zile interpreta din Rusia alături de o echipă de 60 de oameni s-a refugiat în Butuceni, Orheiul Vechi.
Filmează un videoclip la o piesă nouă, împrumutată de la maneliştii Nicolae Guţă şi Sorina. Jasmin a cumpărat drepturile de autor şi a schimbat versurile piesei în totalitate. Interpreta a venit cu o armată de stilişti din Kiev, care vrăjeşte la imaginea ei.
În videoclip, soţia milionarului Ilan Shor va schimba câteva ţinute şi va trece de la stilul elegant la sport. Atât echipa de filmare cât şi actorii din rolurile principale sunt din Kiev.
Din surse neoficiale am aflat că bugetul videoclipului depăşeşte suma de 50.000 de euro. În videoclip se va juca pe bune o nuntă moldovenească.
Evghenia Guțul și alți lideri găgăuzi au fost adăugați pe lista de sancțiuni UE
Conform unui reportaj făcut de europaliberă.org Uniunea Europeană (UE) a inclus pe lista celor sancționați pentru încercări de destabilizare a Republicii Moldova încă cinci persoane și o entitate.
Este vorba despre:
Evghenia Guțul, guvernatoarea UTA Găgăuzia. Ea este criticată în documentul care motivează sancțiunea pentru asocierea cu politicianul fugar Ilan Șor, dar și pentru că a vizitat Rusia fără să fi avut un mandat constituțional, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și i-a cerut sprijin pentru Găgăuzia;
Iuri Cuznețov, șef-adjunct al departamentului pentru relații externe de la Comrat, este sancționat mai ales pentru asocierea cu Guțul;
Nelli Parutenco este fondatoarea și directoarea organizației Evrazia. Fosta casieră a partidului lui Ilan Șor este sancționată pentru că este în fruntea unei organizații care face propagandă rusească inclusiv în rândul minorilor;
Ilia Uzun, președinte-adjunct al Comitetului Executiv al Găgăuziei, membru al Adunării Populare, este sancționat inclusiv pentru că s-a întâlnit cu Șor în Israel pentru a discuta despre alegerea lui Guțul ca guvernatoare, dar și pentru că a plănuit și a luat parte la demonstrații împotriva autorităților moldovene, în organizarea lui Șor și a asociaților lui;
Mihail Vlah, guvernator-adjunct și consilier cu presa al lui Guțul, este acuzat cam de aceleași lucruri ca Uzun, plus de participare la o demonstrație violentă;
Evrazia, organizație necomercială autonomă pentru promovarea cooperării internaționale, intră pe lista de sancțiuni a UE pentru activitatea sa de propagandă, dar și pentru rolul jucat în canalizarea dinspre Șor și o bancă rusească a banilor destinați unor persoane din autonomia găgăuză.
Parlamentul European va vota o rezoluție, inițiată de Grupul Renew, pentru sprijinirea R.Moldova împotriva ingerințelor rusești înainte de alegeri și referendum
Parlamentul European va vota o rezoluție, inițiată de Grupul Renew prin europarlamentarul Dan Barna, pentru a sprijini R. Moldova în fața ingerințelor rusești înainte de alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE La inițiativa Grupului Renew, Parlamentul European va vota o rezoluție care cere statelor membre ale Uniunii Europene să ofere orice asistență este necesară pentru ca Republica Moldova să poată contracara amenințările hibride din partea Rusiei înainte de scrutinul prezidențial și referendumul privind aderarea țării la UE.
Textul rezoluției, la care europarlamentarul USR Dan Barna a condus negocierile, solicită și Consiliului European să extindă lista de sancțiuni aplicată unor entități din Rusia în așa fel încât să cuprindă actorii responsabili de campania de dezinformare ce urmărește să destabilizeze procesul electoral democratic. „Sprijinirea Republicii Moldova să se opună interferențelor și destabilizărilor rusești este o datorie morală pe care toți europenii trebuie să o respecte. Cerem în Parlamentul European, de asemenea, accelerarea procesului de finalizare a primului capitol de negocieri de aderare la UE și asigurarea instrumentelor financiare care să ajute țara să facă reformele necesare”, declară, în context, Dan Barna.
Rezoluția recunoaște și aplaudă efortul extraordinar pe care l-a făcut Republica Moldova preluând 1,5 milioane de refugiați ucraineni de la începutul războiului, dintre care 125.000 au ales să rămână în țară.
Republica Moldova este prima țară care a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat pentru Securitate și Apărare, iar rezoluția Parlamentului European mai cere și extinderea finanțării din Facilitatea Europeană pentru Pace pentru ca autoritățile de la Chișinău să poată face investițiile necesare în apărare.
Din 1992, după războiul de secesiune al Transnistriei, trupe rusești sunt staționate în regiunea separatistă sub pretextul menținerii păcii. Rezoluția legislativului european cere Moscovei să își retragă aceste trupe, să sisteze operațiunile de subminare a democrației din Moldova și să sprijine soluționarea conflictului înghețat transnistrean în acord cu dreptul internațional.
Maia Sandu, favorită pentru un nou mandat de președinte al R. Moldova| SONDAJ
Maia Sandu este favorită în cursa pentru fotoliul prezidențial. De asemenea, peste 60% dintre cetățenii moldoveni optează pentru vectorul europen și vor participa la referendumul din 20 octombrie.
Acestea sunt concluziile unui nou sondaj realizat de Institutul Aspen România, Biroul de la Chișinău, împreună cu Asociația pentru Politică Externă și Comunitatea Watchdog Moldova în cadrul proiectului ”Definirea și combaterea narațiunilor anti-occidentale în Republica Moldova”, informează RFI.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, Maia Sandu ar obține 36,1% dintre voturile cetățenilor, fiind urmată la distanță de mai mulți candidați pro-ruși.
În turul doi, Maia Sandu s-ar duela, cel mai probabil, cu Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști. Pentru fostul procuror general ar vota 10,1% dintre respondenți.
Totodată, liderul Partidului Nostru, fostul primar de Bălți, rusofilul Renato Usatîi, ar obține 7,5% dintre voturi, iar fosta bașcană a regiunii găgăuze, Irina Vlah, susținută și ea de Rusia, ar avea 4,1%. Ceilalți candidați ar obține mai puțin de 3%
Când vine vorba despre referendumul de aderare la Uniunea Europeană, ponderea cetățenilor care optează pentru vectorul european al țării a crescut de la 57% în aprilie 2024, la 63% în septembrie 2024.
La întrebarea dacă în acest moment majoritatea populației susține aderarea țării la UE sau este împotrivă, aproape 53% consideră că majoritatea susține, 33% că nu susține, iar încă 15% nu sunt în totalitate convinși.
