Pe 14 mai, la Chișinău a avut loc Campionatul European de Dans Sportiv la categoria Tineret, secțiunea Latino. În competiție au participat 59 de cupluri de dansatori din 32 de țări europene. Evenimentul a fost organizat și susținut de Ministerul Tineretului și Sportului, Federația Dansului Sportiv din Moldova și Clubul Sportiv de dans „Codreanca”. Cuplul de dansatori din Moldova a cucerit medalia de aur.
Dansatorii moldoveni Daniil Porcesco-Gozun și Anastasia Grunzu s-au calificat pe primul loc, grație aptitudinilor cu care au evoluat pe ringul de dans.
Pe locul 2 s-au clasat dansatorii din România, Eduard-Florentin Coman și Irina Elena Tudorache. Sportivii din Rusia, Nikita Olinichenko și Elizaveta Pustornakova, au obținut locul 3.
Pentru titlul de campioni europeni la dansurile latino-americane au concurat sportivi din Moldova, România, Rusia, Letonia, Danemarca, Portugalia, Suedia, Irlanda, Germania, Ungaria, Finlanda, Norvegia, Austria, Franța, Spania, Turcia, Italia, Slovacia, Elveția, Bulgaria, Slovenia, Croatia, Israel, Cipru, Serbia, Belarus, Lituania, Ucraina, Estonia, Polonia, Cehia, Grecia.
Pe 15 aprilie 2017, cuplul de dansatori Dorin Frecăuțanu și Marina Sergheeva, care au reprezentat Republica Moldova la Campionatul European de dansuri latino, categoria Profesioniști, de asemenea, a câștigat medalia de aur.
În acest moment, Moldova deține aurul la Campionatele Europene de Dans Sportiv, atât la categoria Tineret cât și la categoria Profesioniști – un succes remarcant și inedit pentru țara noastră, sportivii moldoveni fiind lideri la acest capitol!
Foametea organizată de regimul sovietic în 1946-1947, una dintre cele mai întunecate și dureroase perioade din istorie
În a treia sâmbătă a lunii aprilie sunt comemorate victimele foametei organizate de regimul sovietic în perioada 1946-1947. Doctorul în istorie Artur Leșcu, expertul Comunității WatchDog.MD, spune că este una dintre cele mai întunecate și dureroase perioade din istoria țării. În mai puțin de doi ani, peste 200 de mii de oameni și-au pierdut viețile, aceasta fiind printre cele mai mari tragedii prin care a trecut Moldova. Și se presupune că numărul victimelor este mult mai mare decât cel anunțat, întrucât datele referitoare la amploarea acestei tragedii umane au fost secretizate, transmite IPN.
Artur Leșcu a menționat că în acea perioadă satele din Moldova au pierdut în medie10% din populație. Cel mai grav a fost afectat sudul țării. Unele localități găgăuze au pierdut până la jumătate din locuitori. Istoricii au estimat că din cauza foametei a murit aproximativ 5% din populația RSSM, de zece ori mai mult decât în Rusia și de 5 ori mai mult decât în Ucraina.
„Deși vina pentru atrocitățile care au avut loc o poartă conducerea politică sovietică, autoritățile de atunci au făcut tot posibilul ca principalele cauze ale foametei să fie considerate seceta și urmările războiului, iar despre tragedie să nu se vorbească deloc. Și ca rezultat oamenii rămași în viață să-și iubească tiranul, devenind unica lor sursă de existență. Putea fi evitată o asemenea catastrofă? Absolut sigur”, afirmă expertul.
Potrivit lui, întreaga Europă a resimțit efectele secetei, dar nicăieri populația nu a fost îndobitocită așa încât să ajungă la canibalism, cum s-a întâmplat în URSS. Mai mult, rezervele de grâu erau suficiente pentru a-i ajuta pe oameni, însă Stalin și sovieticii de pe loc nu au redus intenționat planurile de colectări, lăsându-i pe oameni efectiv fără niciun grăunte sau animal. Puterea sovietică nu numai că nu a intervenit pentru a ajuta populația, dar a exportat cerealele și l-a făcut pe Stalin mândru, transformând URSS în cel mai mare furnizor din lume.
Doctorul în istorie precizează că totul a început în primăvara anului 1944, imediat după ocuparea Basarabiei. Noua putere sovietică a impus predarea obligatorie a produselor agricole în folosul așa-numiților eliberatori. Au fost stabilite cote, iar gospodăriile țărănești au fost obligate să predea alimente. Cine se eschiva rămânea fără rezerve și era obligat să plătească o amendă echivalentă costului produselor nelivrate. Scopul era să scoată din RSS Moldovenească cât mai multe resurse.
În 1946 era perioada de plin dezastru, seceta afectase în special sudul Moldovei. Oamenii mureau de foame, în timp ce livrau sovieticilor ultimele produse care îi puteau salva. „Într-o notă cu titlu secret, este prezentată situația din Congaz și Ceadâr-Lunga, se indică că populația folosește carne de câini, carne de pisici, hoituri de animale. E răspândit canibalismul. Canibalismul era de fapt un fenomen prezent în toată țara. Au fost documentate oficial în jur de 40 de cazuri, realitatea însă a fost mult mai cruntă. Mărturiile disponibile astăzi, istoriile despre părinții care își sacrificau proprii copiii pentru a supraviețui sunt terifiante. Așa ceva este de neconceput în timpurile noastre”, menționează Artur Leșcu.
Potrivit lui, în acte cauza decesului de foame era trecută ca distrofie. În primăvara anului 1947, de distrofie ca urmare a foametei erau bolnavi aproape 240 de mii de oameni, adulți și copii. De fapt, numărul morților și al celor bolnavi din cauza foametei ar putea fi mult mai mare. Mulți oameni din sate nu aveau acte de identitate. Ceea ce face dificilă stabilirea unui număr exact. Arhivele arată că mulți plecau în căutare de mâncare și nu mai reveneau înapoi.
„Oamenii care au reușit să supraviețuiască au fost impuși să uite tragedia prin care au trecut. Puterea le-a interzis oamenilor să vorbească despre foamete, despre moți, despre canibalism. Și mulți dintre ei, generații mai târziu, au uitat. Atunci flămânzi și dependenți în totalitate de noul lor stăpân se mulțumeau cu tot ce le veneau de la sovietici și le permitea să supraviețuiască. Așa victimele au început să-și iubească tiranul. Foametea a fost cauzată de regimul sovietic prin însăși esența politicilor sale în raport cu oamenii. Este una dintre cele mai întunecate și dureroase perioade. Este important să cunoaște această pagină tragică din istoria noastră, să învățăm din ea”, a mai spus istoricul.
O expoziție dedicată istoriilor studenților ucraineni, lansată la Chișinău
Istoriile a 40 de studenți ucraineni care și-au pierdut viața în lupta pentru libertatea țării lor sunt prezentate într-o expoziție internațională, „Diplome Neemise”, care a ajuns și în Republica Moldova. Proiectul este un omagiu adus tinerilor reduși la tăcere de războiul necruțător al Rusiei împotriva Ucrainei.
Lansată oficial astăzi în Republica Moldova, expoziția „Diplome neemise” este o inițiativă internațională ce aduce în prim plan sacrificiul și rezistența a 40 de studenți ucrainieni, ale căror vieți au fost abrupt curmate de agresiunea militară nejustificată a Rusiei în Ucraina.
Expoziția nu este doar o colecție de istorii și fotografii, ci un tribut adus celor care și-au dedicat viața și aspirațiile pentru idealul libertății și păcii. În urma agresiunii rusești, cei 40 de tineri și-au găsit sfârșitul prematur, dar nu și-au pierdut însăși semnificația și impactul asupra lumii. Fiecare diplomă neemisă reprezintă nu doar un vis întrerupt, ci și un simbol al luptei fiecărui tânăr pentru independența Ucrainei.
Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova: „Pentru mine această expoziție este foarte emoționantă, pentru că este imposibil să nu fii emoționat să vezi câte vieți tinere au fost distruse de agresiunea militară nejustificată a Rusiei în Ucraina. Acești studenți au avut vise, care într-un final au fost distruse. Tinerii luptau nu doar pentru independența țării lor, dar și pentru valorile europene. Uniunea Europeană este de partea adevărului și va continua să susțină Ucraina în lupta pentru integritatea sa”.
Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova: „40 de imagini care sunt aici, în această sală, reflectă situația în care s-a pomenit întreaga Ucraină acum doi ani. 40 de oameni au căzut, fie în casele lor, fie în timpul evacuărilor când încercau să găsească un loc mai sigur, fie pe linia de front când încercau să-și apere țara. Toți cei 40 au fost studenți, de la Harkov și Mariupol, până la Herson, Mikolaiv, Odesa sau Vinița”.
Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării: „Să nu uităm de sacrificiul pe care îl fac ucrainenii zi de zi, inclusiv pentru securitatea Republicii Moldova. Noi, la doi ani de la începutul războiului, ne continuăm viața, mai mult sau mai puțin, liniștit datorită curajului, dedicației, abnegației poporului ucrainean, inclusiv datorită tinerilor, viețile cărora sunt prezentate în această expoziție. Este important să menținem vie preocuparea pentru ce se întâmplă în Ucraina, astfel cum am avut-o în primele zile ale războiului”.
Odată cu lansarea sa la nivel internațional în anul 2023, expoziția „Diplome neemise” a fost expusă în 24 de țări și a fost gazduită de peste 110 universități din întreaga lume. Scopul expoziției este de a educa și sensibiliza publicul larg în raport cu tragedia războiului și impactul devastator pe care îl are acesta asupra celor care și-au pierdut viața și a familiilor lor. În același timp, expoziția este un act de solidaritate și sprijin pentru poporul ucrainean în lupta lor pentru libertate și demnitate.
Pe parcursiul lunii aprilie și mai 2024, expoziția „Diplome neemise” va fi expusă în Republica Moldova, în cadrul unor evenimente publice și în mai multe universități din țară, printre care:
Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău, str. Mateevici 60);
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (str. Pușkin 38);
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul (Piața Independenței 1).
Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului
Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.
Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.
La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.
Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.
