O pierdere imensă pentru Moldova. A decedat Andrei Strâmbeanu

Scriitorul Andrei Strâmbeanu s-a stins din viață la vârsta de 87 ani. Vestea cutremurătoare a fost dată în urmă cu puțin timp de către Aliona Baroncea, directorul Ansamblului „JOC”.

Prietenii, colegii de breaslă, toți cei care l-au cunoscut pe maestrul Andrei Strâmbeanu au scris mesaje de condoleanțe familiei: ”Adio, stimate Andrei Strâmbeanu! Îți mulțumesc, Maestre, pentru tot… și în special pentru „Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară de lumina dragostei dintâi”!”, a scris Andrei Porubin.

”Andrei Strâmbeanu o veșnică primăvară!”, a scris Aliona Baroncea, amintind de melodia ”Primăvara”, versurile scrise de Andrei Strâmbeanu, pentru interpreta Sofia Rotaru.

”În seara asta și Andrei Strâmbeanu s-a născut în cer!Dumnezeu să-l așeze cu drepții!”, Ștefan Secăreanu.

”A plecat dintre noi Maestrul Andrei Strâmbeanu!O veste destul de tristă. Deși avea o vârstă, dramaturgul și scriitorul lasă o tristețe profundă în urma sa.Anul acesta Republica Moldova a pierdut multe nume notorii cu care ne obișnuisem să existe printre noi. Știrea a fost dată de d-na Aliona Baroncea, directorul Ansamblului de dansuri populare „JOC”. Andrei Strâmbeanu a fost mai comod decât incomod, mai iubit decât urât, mai apreciat decât contestat… În cariera-i plină de activități și multă acțiune, a lăsat urme de neuitat în cultura de dincolo de Prut. Rămas bun, Maestre!”, scrie Nicușor Benjamin.

Russu Rusalina: ”Andrei Strâmbeanu, omul unei epoci, drum lin spre lumea de dincolo… acolo primăverile poate sunt mai lungi…”.

Veta Ghimpu Munteanu: „Cu el pleacă o epocă… Să ajungă lin la cei pe care i-a iubit și cu care a trăit o viață frumoasă și zbuciumată…

”Cu profunda tristețe am aflat vestea că Maestrul Andrei Strâmbeanu a plecat de printre noi în seara zilei de astăzi. Este o pierdere irecuperabilă pentru cultura națională. În aceste clipe de grea încercare, exprimăm sincere condoleanțe familiei îndoliate, tuturor celor care l-au cunoscut și l-au apreciat.Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace cu drepții”, a scris Corneliu Popovici.

Prozatorul, dramaturgul, poetul și scenaristul Andrei Strâmbeanu s-a născut pe data de 25 august 1935, în satul Fântâna Albă, județul Bălți. A lucrat în calitate de redactor la Editura „Cartea Moldovenească”, redactor la publicaţiile „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, apoi la Comitetul de Stat pentru Cinematografie, Studioul „Moldova-film”; consilier la Direcţia Teatru a Ministerului Culturii şi la Uniunea Scriitorilor din Moldova. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între anii 1998-2001. Andrei Strâmbeanu debutează cu volumul de versuri „Fîntîna Albă” (1963), cu prefaţa scrisă de Valentin Roşca. În anul 1967 semnează volumul de nuvele „Mireasa”, care apare şi în limba rusă la Moscova (1968), urmează dramele „Minodora” (1971, 1987), „Armăsarul cu dinţi de aur” (1989), „Consumatorul de onoruri” (2001), montate la teatrele „Luceafărul” şi ”Mihai Eminescu” din Chișinău şi la Teatrul ”Vasile Alecsandri” din Bălţi. Ca autor de versuri, a colaborat cu compozitorii: Mihai Dolgan, Constantin Rusnac, Eugen Doga, Valentin Dînga ş.a. Proza sa a fost tradusă în finlandeză, franceză, lituaniană, armeană, georgiană, estoniană, ivrit. În anul 2003 publică volumul antologic „Contrapunct”. Obţine Premii la Concursul Naţional de Dramaturgie (1979, 1989, 2001, 2002). Este laureat al Premiului Unic la Concursul Naţional de Dramaturgie, ediţia 2004, pentru drama „Oltea, mama lui Ştefan cel Mare şi Sfânt” (2004).

Opere: „Fîntîna Albă”, 1963; „Aruncă-mă în cer”, povestiri pentru copii, 1965; „Mireasa”, 1967; „Contrapunct”, volum selectiv, 2003; „Oltea”, dramă în două acte, 2004; ”Vin, femei şi tot ce vrei”, comedie − „Literatura şi arta” 2006.

Curtea Constituțională se va pronunța astăzi asupra inițiativei de revizuire a Constituției

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe astăzi, la ora 14, privind propunerea majorității parlamentare de inițiere a referendumului republican de revizuire Constituției, transmite Radio Chișinău.

Potrivit proiectului, referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană urmează să aibă loc pe 20 octombrie. Întrebarea supusă referendumului va fi „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eropeană?”, potrivit proiectului prezentat de grupul parlamentar PAS.

Constituția va fi completată cu un nou titlu: ”Integrarea în Uniunea Europeană”.

Prin acest proiect, deputații propun mai întâi de toate reconfirmarea identității europene a R. Moldova și declararea integrării în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic.   

În nota informativă a proiectului se subliniază că aspirațiile R. Moldova de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes comun cu țările europene și orientarea spre spațiul valoric democratic european au fost consfințite încă în actul de constituire a statului – Declarația de independență a R. Moldova, adoptată în 1991.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de Maia Sandu și se va desfășura odată cu alegerile prezidențiale. Două sondaje de opinie date publicității la sfârșitul lunii martie arată că aproximativ jumătate din cetățenii moldoveni care s-ar prezenta la urne ar vota pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.

Doi magistrați, soț și soție, au depus jurământul solemn. Unde vor activa

În cadrul ședinței plenare a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 aprilie 2024 în fața membrilor CSM au depus solemn jurământul magistraţii Alexandru Ciorba și Evelina Ciorba, care vor activa la Judecătoriile Cimișlia și Căușeni, respectiv, scrie unimedia.info.

Magistrații au fost numiți în funcție recent, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1399-IX din 11 aprilie 2024, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătorii au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. Depunerea jurământului a fost consemnată în procesul-verbal al ședinței plenare de Preşedintele ședinței Sergiu Caraman şi de judecătorii nou-numiți în funcție.

Conform prevederilor art. 12 din Legea privind statutul judecătorului, magistratul înainte de a începe exercitarea funcției este obligat să depună jurământul, deoarece actele efectuate de judecător înaintea depunerii jurământului se consideră nule.

Ceremonia de aprindere a Flăcării Olimpice are loc astăzi, în Grecia, ulterior va pleca spre Franţa

Ceremonia de Aprindere a Flăcării Olimpice va avea loc în Archaia Olympia, sanctuarul în care au avut loc Jocurile Olimpice Antice. În faţa Templului Herei, se va ridica un nou pod între Jocurile Antice şi cele Moderne, iar ceremonialul păstrează ritualul antic de aprindere a flăcării de la soare, scrie news.ro.

Marea Preoteasa, înconjurata de 20 de „vestale”, va adresa o rugăciune lui Apollo. „Apollo, Zeu al soarelui si al luminii, trimite razele tale si aprinde torţa sacră”.

Ceremonia va fi live pe Olympic Channel, marţi, de la ora 11.15

Grecul Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj în urmă cu trei ani la Tokyo, va fi primul purtător al torţei pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, după ceremonia de aprindere a torţei, la Olympia.

Pe stadionul din Olympia, unde se desfăşurau Jocurile în antichitate, flacăra olimpică va fi aprinsă şi va începe o lungă ştafetă care o va duce la Paris, unde va lumina Jocurile Olimpice din 26 iulie până în 11 august. Flacăra va parcurge 11 zile în Grecia şi şapte zile pe anumite insule greceşti. Ultimul purtător al torţei pe pământ elen va fi Ioannis Fountoulis (35 de ani), medaliat cu argint la polo pe apă la Jocurile Olimpice din 2021.

Flacăra va pleca apoi spre Franţa la bordul navei Bélem, o navă cu trei catarge care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea va ajunge la Marsilia – oraşul care va găzdui probele de sailing din cadrul Jocurilor – de unde va pleca ştafeta franceză a torţei olimpice.

Conform armistiţiului olimpic, pe perioada Jocurilor Olimpice, armele trebuie să tacă.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, în baza tradiţiei din Grecia antică de a renunţa la lupte pe durata competiţiei.

Armistiţiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internaţional Olimpic în 1992.

Jocurile Olimpice de la Paris încep la 26 iulie şi vor dura până la 11 august.

OMS cere amânarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19
Articolul anterior
Descoperă „drumul pâinii”, parcurs la Franzeluța!
Articolul următor