Pasha Parfeni, totuși, va cânta azi!

06/09/2015

Dacă tot și-au programat să iasă în scenă azi, Pasha Parfeni vine cu un îndemn către interpreții care au refuzat să cânte la Moldexpo, i-a îndemnat să cânte împreună în Piața Marii Adunări Naționale. Sau, pentru popor, cum s-a exprimat interpretul.

“SĂ CÂNTĂM PENTRU POPOR

Cum credeţi, ce piese se vor potrivi pentru un eventual concert mâine în PMAN? Ce cuvinte ar trebui să răsune? Cred că sunt cuvintele lui Eminescu, Grigore Vieru, si muzica lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici. Dacă 20 de ani în urma patriotismul a avut parte de voci tari şi notorii, atunci azi Moldova nu are alte voci înafară de NOI, artiştii prezentului. Noi suntem vocile schimbării. Ar fi păcat să fim nişte voci pasive sau absente. Vă îndemn pe voi, colegii mei de breaslă CARE AU RENUNŢAT SĂ CONCERTEZE LA MOLDEXPO să veniţi mâine în PMAN cu creaţia şi arta voastra SĂ CÂNTĂM PENTRU POPOR. Oricum aveaţi programată pentru ziua de mâine o prestaţie scenică. Oricum v-aţi manifestat opinia socială. Oricum aţi făcut-o public. Haideţi să ducem ideea până la capăt. Dacă DRAGOSTEA POPORULUI contează mai mult de cât onorariul înseamnă ca ACUM e momentul să ieşim în scenă SĂ CÎNTĂM PENTRU POPOR.

P.S. Băieți, cântăm piesa asta mâine la ora 17:00? Cristi Aldea-Teodorovici si Igor Stribitski nu pot sa va taguesc.

P.P.S. Sunt bineveniti si artistii care nu au fost invitati pe 6 septembrie la Moldexpo”

Mama lui Emilian Crețu împlinește astăzi 60 de ani! Ce urare i-a făcut fiul ei

Emilian Crețu o sărbătorește astăzi pe mama sa, Anastasia. Pentru a marca ziua de naștere și în mediul online, actorul i-a transmis un mesaj, alături de o fotografie împreună. Mii de oameni au fost impresionați, după ce actorul și-a exprimat toată dragostea pentru ființa care i-a dat viață și a făcut-o prin cuvinte simple.

,,La mulți ani MAMA!!!

P.S. Această domniță pretinde că azi face 60 ANI, nu cred și gata!!!”, a scris Emilian Crețu, pe facebook.

La mulți ani sărbătoritei și tuturor femeilor care astăzi sunt omagiate!

A fost lansată ruta turistică „Chișinău Sightseeing”. Anunțul făcut de Primărie

A fost lansată ruta nr. 2 a Troleibuzului Turistic „Chișinău Sightseeing”. Potrivit Primăriei Chișinău, evenimentul este o oportunitate unică de a descoperi bogăția istorică și culturală a capitalei Republicii Moldova.

Capacitatea de îmbarcare în troleibuzul turistic este permisă în limita a 22 de persoane, așezate pe scaune, iar copii până la 7 ani circulă gratuit și în mod obligatoriu, urmează a fi însoțiți de un părinte.

Orar de circulație:

ora 12:00 (audioghid în l. rusă)

ora 14:00 (audioghid în l. engleză)

ora 16:00 (audioghid în l. română)

Startul – Arcul de Triumf. Finalul – Centrul de Informare Turistică

Prețul pentru o călătorie cu troleibuzul turistic constituie – 30 lei.

,,Troleibuzul turistic este nu doar o modalitate excelentă de a explora orașul pentru turiștii străini, ci și pentru localnicii dornici să redescopere frumusețea și farmecul Chișinăului. Cu rutele sale bine stabilite și ghidajul informativ în 3 limbi, acesta oferă o experiență memorabilă pentru toți cei care îl aleg. Troleibuzul turistic circulă doar în zilele de weekend”, mai anunță Primăria Chișinău.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.