Interpretul a încântat publicul de-a lungul timpului cu şlagărele sale, însă a avut parte de un trai modest. La 60 de ani, acesta locuia într-o cameră de câțiva metri pătraţi, împreună cu soția și cei doi copii.
Anatol Dumitraș a dedicat creaţiei mai bine de 30 de ani din viață. A susținut spectacole în peste 50 de ţări, a compus muzică pentru piaţa de acasă, melodii ajunse în scurt timp şlagăre. Însă, în cele trei decenii de carieră, artistul a avut doar două spectacole de creaţie, atât şi-a putut permite din banii agonisiţi.
Primul – în 2006, iar pe cel de-al doilea, dedicat împlinirii celor 30 de ani de activitate scenică – în anul 2013. Interpretul s-a confruntat cu mari probleme financiare în organizarea concertului, a bătut pe la ușile celor de la guvernare ca să ceară susţinere financiară, întrucât un concert la Palatul Național cere investiţii enorme. Dar, a fost refuzat şi a trebuit să se descurce pe cont propriu, autorul șlagărului „Dulce-i vinul” rămânând cu mari datorii de pe urma spectacolului.
„Sunt mulțumit că acesta a fost pe măsura aşteptărilor mele. Mi-aș fi dorit să am parte de un asemenea eveniment mult mai devreme, dar dacă nu am avut bani… Organizarea unui asemenea concert cere investiţii serioase, iar cum cei de la guvernare nu stau cu fața spre noi, suntem nevoiți să ne descurcăm cum putem. Nimeni nu mi-a dat un leu! Dacă vă spun cu cât am rămas dator, vă speriați. Mor artiştii în mizerie, dar celor de la conducere nu le pasă”, a declarat Anatol Dumitraș în 2013, adăugând că această atitudine nepăsătoare îl durea.
Puţinii bani pe care îi câştiga, artistul îi investea în muzică, iar de 31 de ani acesta locuia împreună cu familia într-o odaie a căminului Filarmonicii Naționale „S.Lunchevici”.
„Am ajuns să mă milogesc pe la primărie şi pe la alte instituţii – niciodată nu mi s-a oferit susţinere. Domnul Urecheanu mi-a promis în repetate rânduri că o să mă ajute, dar nu şi-a ţinut promisiunea. Aşa că am rămas să locuim în cămin. Aici ne-am crescut copiii, într-un spaţiu prea mic chiar şi pentru o singură persoană. Nu-mi permit luxul să-mi cumpăr un apartament cât de mic. Am văzut că mai marii ţării nu vor să mă ajute și mă poartă pe drumuri așa că am decis să renunț. Nu mă mai înjosesc. Dorin Chirtoacă știe foarte bine în ce condiții trăiesc, dar atât el, cât și cei la guvern, se fac surzi şi orbi la nevoile mele. Sigur că îmi doresc o locuinţă mai mare, să am unde-mi pune pianul, să am un loc unde să pot crea. În garsoniera în care stăm acum nu am nici unde să-mi pună chitara, o mut dintr-un colț în altul ori o pun pe scaun. Aceasta este o realitate cruntă cu care se confruntă mai mulți oameni de artă. Artişti din generația anilor 80 nu sunt atât de mulţi, nu ar trebui să fim daţi uitării. Să nu-şi aducă aminte de noi doar atunci când murim”, a spus Anatol Dumitraş.
sursa: www.apropomagazin.md
