După mai bine de 60 de zile de tăcere, declarații vagi și răspunsuri evazive, Guvernul României recunoaște, în sfârșit, motivul real pentru care țara a fost eliminată din Programul Visa Waiver – inițiativa care permitea cetățenilor unor state să călătorească în Statele Unite ale Americii fără viză, pentru o perioadă de până la 90 de zile.
Criminalitatea organizată și rata mare de refuzuri
Într-o declarație susținută la Palatul Victoria, ministrul interimar de Externe, Emil Hurezeanu, a confirmat două dintre principalele cauze invocate de administrația americană: criminalitatea organizată și rata prea mare de respingeri ale solicitărilor de viză.
„Este în analiză. Știm care sunt criteriile care au dus la suspendare”, a spus oficialul român, atunci când a fost întrebat despre excluderea României din program. La insistențele jurnaliștilor, acesta a adăugat clar: „Criminalitatea organizată și rata prea mare de respingeri. De refuzuri.”
Aceasta este prima dată când un reprezentant guvernamental recunoaște deschis cauzele excluderii, după ce timp de două luni explicațiile publice s-au axat pe teme generale precum „reevaluările tehnice” sau „schimbările de politică americană privind migrația”.
O retragere anunțată discret, dar cu efecte majore
România a fost exclusă oficial din Programul Visa Waiver în martie 2025, potrivit unei notificări emise de Departamentul de Securitate Internă al SUA. Până atunci, autoritățile române anunțau „progrese vizibile” în procesul de aderare, iar ambasada americană derula campanii de informare dedicate potențialilor călători.
Unul dintre criteriile-cheie pentru admiterea în program era ca rata anuală de refuz pentru vizele B1/B2 (vizite de afaceri și turism) să nu depășească 3%. În 2024, România a înregistrat o rată aproape dublă, ceea ce a depășit pragul acceptat de legislația americană.
În plus, oficialii americani au semnalat o creștere alarmantă a activităților infracționale transfrontaliere, inclusiv implicarea unor rețele organizate cu ramificații în diaspora românească, aspecte care au influențat negativ decizia.
România, singura țară din UE exclusă
România nu este singurul stat afectat de acest val de modificări în cadrul Visa Waiver, însă este singura țară din Uniunea Europeană care a fost retrasă complet din acest proces. Faptul subliniază gravitatea percepută a problemelor identificate de partea americană în cazul României.
România, înapoi pe listă?
Ministrul Hurezeanu a menționat că există „discuții deschise” cu autoritățile americane, dar nu a oferit un termen realist pentru reintroducerea României în program.
„Nu știm când va fi posibil, dar rămânem în contact”, a precizat el.
Decizia de eliminare din programul Visa Waiver a fost un șoc pentru o mare parte a populației, mai ales în condițiile în care, până în primăvară, autoritățile române vorbeau despre „ultimii pași” către includere.
Explicația oficială vine târziu și confirmă ceea ce mulți au intuit: nu birocrația americană a fost obstacolul, ci slăbiciunile interne – de la controlul migrației până la modul de filtrare a cererilor de viză.
Ce presupune excluderea din program
Excluderea readuce în prim-plan un proces complicat și costisitor pentru cetățenii români:
- interviu obligatoriu la ambasadă,
- taxe nerambursabile,
- timpi mari de așteptare,
- și riscul unui refuz fără justificări detaliate.
Paradoxal, fiecare cerere respinsă adaugă la statistica negativă, complicând reintrarea României în program.
Reforme interne în discuție
Pentru moment, obținerea unei vize turistice pentru SUA rămâne o etapă obligatorie pentru toți cetățenii români. Reintegrarea în program va depinde, cel mai probabil, de indicatori clari și de o perioadă semnificativă de reforme administrative.
În paralel, autoritățile analizează opțiuni de reformare a sistemului intern de emitere a pașapoartelor și de verificare a solicitanților, în încercarea de a demonstra partenerilor americani un nivel crescut de control și responsabilitate administrativă.
Excluderea României din programul Visa Waiver scoate la lumină vulnerabilități structurale ignorate sau minimizate în trecut. Deși recunoașterea oficială a motivelor este un pas necesar, repararea imaginii și redobândirea încrederii vor necesita eforturi diplomatice susținute și, mai ales, schimbări reale în sistemele de control intern.
