Cătălin Măruță pleacă de la Pro TV. Cine-l înlocuiește!

Prezentatorul TV nu va mai apărea pe ecran, iar în locul emisiunii sale, va fi difuzată o emisiune-concurs prezentată de Cabral.

separator

Emisiunea se numeşte „Ce spun românii” , iar producător este Andreea Godeanu, fosta producătoare a lui Teo Trandafir. Show-ul lui Cabral reprezintă o competiţie între două familii care concurează pentru a câştiga premiile puse în joc, transmite eva.ro.

Din toamnă, show-ul „La Măruţă” va reveni în grila de programe.

Un aliat al lui Putin, pregătit să preia conducerea gigantului tehnologic rus Yandex, considerat „Google-ul rusesc”

Fostul ministru rus de Finanţe, Aleksei Kudrin, a anunţat marţi că va demisiona din funcţia de şef al Camerei de Audit, organismul care supraveghează cheltuielile publice ale Rusiei, relatează Reuters.

Un aliat al lui Putin a demisionat: Cum a motivat acesta decizia

Aleksei Kudrin, considerat de-a lungul carierei sale atât un liberal economic prooccidental, cât şi un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, este cel mai important oficial guvernamental care îşi părăseşte funcţia de când Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina, în luna februarie, transmite Protv.ro.

Kudrin şi-a motivat decizia prin faptul că vrea să se concentreze „pe iniţiative private”, iar surse de la Moscova se aşteaptă ca acesta să preia o funcţie la gigantul tehnologic rus Yandex, considerat „Google-ul rusesc”.

„În total, am petrecut aproape 25 de ani în sectorul public”, a scris Kudrin pe canalul său de Telegram. „Acum aş vrea să mă concentrez pe proiecte mari, care sunt legate de dezvoltarea iniţiativelor private în sens larg, dar care au, de asemenea, un impact semnificativ asupra oamenilor”, a menţionat fostul ministru de Finanţe, scrie news.ro.

Potrivit agenţiei de presă RIA Novosti, Kremlinul a trimis către legislativ un document prin care solicită eliberarea lui Kudrin din funcţie, iar camera superioară a parlamentului rus, Consiliul Federaţiei, va analiza propunerea într-o şedinţă convocată pentru miercuri.

Timp de mai bine de un deceniu, între 2000 şi 2011, Aleksei Kudrin a fost ministru de Finanţe al Rusiei, un post foarte influent, şi, deşi a avut legături strânse cu Vladimir Putin, şi-a păstrat un profil relativ echidistant în rolul său actual de şef al Camerei de Audit, organismul care supraveghează cheltuielile publice din Rusia, echivalentul unei Curţi de Conturi.

Săptămâna trecută, într-o întâlnire care a avut loc seara târziu, Kudrin şi Putin au discutat despre viitorul Yandex, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu această chestiune. Sursele au declarat că se aşteaptă ca Aleksei Kudrin să preia un rol în cadrul companiei, care tot săptămâna trecută a anunţat că analizează o posibilă revizuire radicală a modului de organizare, ce ar putea duce la o separare de compania-mamă olandeză, vânzând majoritatea serviciilor din Rusia şi preluând unele unităţi de afaceri cu orientare internaţională.

Yandex, adesea supranumit „Google-ul Rusiei”, domină pieţele de căutare online şi serviciile de ride-hailing (de tip Uber – n.r.) din Rusia, dar compania a fost supusă unor presiuni tot mai mari de când Moscova a început operaţiunea sa militară „specială” în Ucraina. Yandex a vândut mai multe departamente considerate sensibile din punct de vedere politic – cum ar fi serviciul său de ştiri – către rivalul VK, controlat de stat.

Un general rus dezvăluie următoarea țintă: „După alimentarea cu energie, rachetele ar trebui să vizeze sistemul bancar ucrainean”

Un general rus a sugerat că Rusia ar putea viza infrastructura bancară a Ucrainei în viitoarele atacuri cu rachete, în speranța de a arunca țara în haos.

Generalul Andrei Gurulev, care este și membru al Dumei de Stat a Rusiei, a adăugat că țintirea infrastructurii bancare a Ucrainei ar lăsa Kievul în imposibilitatea de a plăti salariile oamenilor săi și ar pune capăt războiului, conform unui clip partajat pe Telegram de jurnalistul ucrainean Andrei Tsaplienko.

„După loviturile asupra instalațiilor energetice, ar trebui să aibă loc distrugerea infrastructurii bancare. Scopul este de a semăna haos, de a-i lăsa pe ucraineni fără locuri de muncă sau mijloace de trai. Naziștii ruși nu ascund faptul că trebuie să aducă cât mai multă suferință populației”, a scris Tsaplienko în postarea în care a distribuit clipul.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a declarat că, în cele nouă luni de război, Rusia a lansat peste 16.000 de rachete asupra Ucrainei, iar 97% dintre țintele ruşilor au fost civile.

În ultimele săptămâni, Rusia a început să lanseze atacuri masive cu rachete care au vizat infrastructura critică ucraineană, inclusiv instalații energetice. Atacurile recente au aruncat mai multe teritorii ucrainene în întuneric, lăsând locuitorii fără electricitate și încălzire în timpul iernii.

Pe lângă infrastructura critică, armata rusă a provocat pagube la cel puțin 32.000 de obiective civile de la începutul războiului, inclusiv case private și clădiri de apartamente, a relatat CNN, citându-l pe diplomatul ucrainean Evghenii Ienin. Oficialul ucrainean a mai precizat că doar 3% din toate bombardamentele rusești au vizat instalații militare.

sursa

Țările NATO au adoptat o declarație prin care condamnă cruzimea Rusiei contra Ucrainei. Mențiunea despre Republica Moldova

Șefii diplomațiilor din ţările membre NATO, reuniți la București, au adoptat o declarație prin care condamnă cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Declarația NATO, are cinci puncte, potrivit b1tv.ro.

„Ne-am reunit la București, aproape de țărmurile Mării Negre, într-un moment în care invazia în curs a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a Dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU”, este primul punct al declarației.

„Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile de bază. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol cele mai vulnerabile țări și popoare ale lumii.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violență sexuală, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți – inclusiv Belarus – cei care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, consideră liderii țărilor membre NATO.

„Îl salutăm astăzi pe ministrul de Externe Kuleba, suntem solidari cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii și pământului lor și aducem un omagiu tuturor acelor vieți pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, se arată în al doilea punct.

„Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU. Vom continua și vom intensifica sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii ruse și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar.

În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările care au aceleași opinii. În baza sprijinului oferit până acum, vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența, să-și protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.

Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare.

Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își avansează aspirațiile euro-atlantice”, se arată într-un comunicat al NATO.

„Finlanda și Suedia participă astăzi ca state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO, mai puternică, iar zona euro-atlantică, mai sigură. Securitatea acestora este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare”, se menționează în al treilea punct.

„Reamintind că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce NATO își consolidează sprijinul pentru construirea integrității și rezilienței lor, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice”, este al patrulea punct.

„Ne susținem cu fermitate angajamentul față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”.

„NATO este o Alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment”, se precizează în al cincilea punct.

„Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.

Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și ne solidarizăm cu Turcia, îndurerată pentru pierderea de vieți omenești după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a competitorilor strategici din toate direcțiile strategice.

Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și, în conformitate cu Conceptul strategic, implementăm o nouă linie de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități pregătite pentru luptă.

Toți acești pași vor consolida substanțial descurajarea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților.

Orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât. Suntem împreună, uniți si solidari, și reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică”, subliniază NATO.

Rochii pentru miresele mici de înălțime
Articolul anterior
Costume de baie pe care le poți purta pe stradă!
Articolul următor