Jurații Cătălin Scărlătescu, Florin Dumitrescu şi Sorin Bontea nu pierd nicio ocazie de a-i jigni pe concurenții la titlul de cel mai bun bucătar. Aceștia fie le sparg farfurii în faţă, fie îi “ucid” cu priviri ce le taie respiraţia.
Fiecare confruntare cu juraţii de la “MasterChef” a devenit o probă de rezistenţă psihică.
Dacă maestrul Scărlătescu nu are dispoziție, mâncarea pregătită cu mare chin şi trudă poate sfârși direct pe pardoseală, fireşte, amestecată cu cioburile farfuriei care se face ţăndări atunci când e aruncată cât colo.
Florin Dumitrescu e ceva mai rezervat când e vorba de gesturi violente, dar nu face economie câtuşi de puţin la invective, înjurături şi jigniri atunci când ceva din farfuria aspirantului îl deranjează şi nu se încadrează în aşteptările sale.
Ca într-o veritabilă echipă de “torţionari”, Sorin Bontea şi-a ales, de la emisiune la emisiune, modalitatea de a-i tortura pe concurenţi: îi “ucide” cu priviri tăioase care, cu siguranţă, fac ca sângele să le îngheţe în vene bieţilor bucătari amatori.
Când scapă din “ancheta” culinară, aspiranţii la titlul de cel mai bun bucătar sunt pe cât de epuizaţi şi de traumatizaţi din cauza tratamentului la care au fost supuşi, pe atât de înverşunaţi împotriva celor trei juraţi.
“După, sunt terminaţi, sunt storşi ca o lămâie, dar tot ar fi în stare să-l strângă de gât pe oricare dintre juraţi. Unii dintre concurenţi au mărturisit, chiar cu lacrimi în ochi, că nu au trăit în viaţa lor momente mai umilitoare, din cauza tratamentului josnic la care au fost supuşi. Dar oamenii trebuie să ştie că ăsta e doar un show…”, au dezvăluit surse din televiziunea din Pache Protopopescu.
Armata Chineză, pregătită să coopereze cu Kremlinul
Armata chineză este pregătită să colaboreze cu militarii ruşi. Declarația, citată de RIA, aparține Ministerului Apărării de la Beijing, scrie realitatea.md.
Purtătorul de cuvânt al Apărării chineze, Tan Kefei, consideră că asemenea acţiuni sunt necesare pentru a consolida „coordonarea și comunicarea strategică”. Conform lui, ambele părți urmează să depună efort, pentru a atinge obiectivul.
„Relațiile ruso-chineze nu sunt o alianță militaro-politică, care a existat în timpul războiului rece. Ele sunt superioare unui astfel de model de relații”, consideră oficialul.
Kefei a mai precizat că au cooperare caracterizată prin nealiniere la blocuri, evitarea țintirii terților și confruntărilor. În același timp, Beijingul afirmă că este pregătit să apere, alături de Moscova, justiția internațională.
Până și aliații lui Putin se întorc împotriva lui. Kremlinul a transmis un mesaj clar
Cu arme nucleare tactice desfășurate în țară, Kremlinul se va simți îndreptățit să reprime orice revoltă serioasă contra regimului Lukașenko. Vladimir Putin a anunțat că va detașa arme nucleare tactice în Belarus. Acest nou zăngănit de sabie e menit în mod evident a intimida Occidentul, și în special țările libere ale Europei de Est; odată desfășurate, astfel de arme ar amenința o porțiune apreciabilă a continentului, de la statele baltice în nord la România și Moldova în sud-est, scrie stiripesurse.ro.
Dar în spatele deciziei mai există încă un motiv. Cum până și cei mai vechi aliați își pierd încrederea în puterea Kremlinului, Putin devine profund paranoic, relatează The Telegraph citat de Rador.
Nu e nicidecum o coincidență faptul că anunțul a fost făcut de Ziua Libertății Belarusului, eveniment marcat în fiecare an de opoziția belarusă, care e hăituită și reprimată de președintele Alexander Lukașenko. În definitiv, a fost o amenințare prost disimulată.
Kremlinul a transmis un mesaj clar, neîndoielnic: cu armele sale nucleare desfășurate în Belarus, Rusia se va simți îndreptățită să reprime orice revoltă pro-occidentală serioasă contra lui Lukașenko. După cum a apreciat și secretarul consiliului național de securitate și apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, Belarus a devenit un „ostatic nuclear” al lui Putin.
Această etalare a mușchilor reflectă o schimbare a peisajului geopolitic: Kremlinul încalcă una dintre dogmele principale ale propriei politici antiamericane pe termen lung. Putin a susținut dintotdeauna că retragerea armelor nucleare de pe teritoriul fostelor state sovietice în anii ’90 demonstrează buna credință a Rusiei, în contrast cu persistența detașării de armament american în Europa.
Însă acum nu prea mai are sens să te prefaci că Rusia, iar nu SUA, ar fi cea care respectă suveranitatea țărilor est-europene. Natura respectului Kremlinul a fost acum expusă în văzul tuturor prin ororile pe care le dezlănțuie zilnic asupra Ucrainei. Nu e de mirare că acele țări care încă mai ascultă de Rusia au început să-și reconsidere poziția.
Manifestațiile de amploare din Georgia trebuie să fi speriat Kremlinul. Guvernul georgian practică o echilibristică cinică între Rusia și Occident, urmărind aderarea la UE în timp ce strânge relațiile economice cu Moscova. Legăturile cu Rusia pe care le au influenții oligarhi ai țării se află într-un contrast puternic cu simpatiile pro-occidentale ale populației.
Luna aceasta guvernul georgian a renunțat la un proiect de lege care ar fi afectat entitățile finanțate din străinătate, considerat o tentativă de a apropia Georgia de Rusia. Protestele febrile au fost întâmpinate cu duritate de poliție, iar diplomații occidentali cu care am discutat se întreabă dacă tulburările nu vor duce la apariția unei mișcări revoluționare pro-vestice similare cu revolta Maidan din Ucraina.
Între timp, de cealaltă parte a Mării Negre, Rusia și-a pierdut influența pe care o avea în UE înainte de invazie. Premierul ungar Viktor Orbán, liderul UE cel mai înclinat să mențină relații cu Putin, a declarat recent că schimbarea realităților geopolitice ar putea impune o modificare a poziției sale. Și alte țări, care vor să adere la UE dar au relații prietenoase de lungă durată cu Moscova, încep să vadă legăturile cu Rusia ca pe un impediment.
Serbia, cel mai mare aliat ideologic al Kremlinului din Europa, ar putea fi o altă țară aflată într-un punct de cotitură, gata să se dezbare de influența Rusiei. Sprijinul popular pentru Rusia rămâne puternic, dar establishment-ul politic al țării începe să realizeze datorită invaziei din Ucraina că un viitor în UE nu e compatibil cu relațiile strânse cu Putin.
Un acord mediat de Occident între Serbia și Kosovo – țara separatistă pe care Serbia și Rusia nu o recunosc – pare a fi ca și convenit, având potențialul să înlăture un obstacol considerabil din calea lentei îndepărtări a Belgradului de Moscova. E posibil de asemenea ca guvernul sârb să pregătească acum în mod subtil populația pentru o eventuală adoptare de sancțiuni contra Rusiei, conform solicitărilor Vestului; duminică ministrul de externe Ivica Dačić a admis că Serbia ar putea sancționa Rusia, dacă inacțiunea în acest sens ar ajunge la un moment dat să aibă consecințe suficient de grave.
Influența Rusiei în Europa de Est se erodează de mulți ani, însă invazia din Ucraina a accelerat imediat acest proces – chiar și în regimuri considerate până acum de Putin aliați apropiați. Cu cât războiul se lungește și victoria Kremlinului întârzie, cu atât mai mare va fi imboldul pentru politicienii și populația din țări precum Serbia și Georgia să se descotorosească de influența sufocantă a Rusiei.
Enormitatea greșelii strategice a lui Putin de a invada Ucraina a dus nu numai la extinderea NATO și distrugerea controlului vital al Moscovei asupra energiei Europei. Încet dar sigur, Putin își pierde și ultimii amici europeni care-i mai rămăseseră. Amplasarea armelor nucleare în Belarus e o tentativă disperată a Rusiei de a-și conserva cea mai strânsă alianță.
Curaj demn de înaltă apreciere la o televiziune de propagandă a Kremlinului: Un invitat a cerut, în direct, ca Rusia să înceteze războiului din Ucraina
După un an de război, retorica propagandei ruse cu privire la Ucraina s-a schimbat dramatic. La televiziunile de propagandă a început s-a se ceară încetarea agresiunii.
Declarația curajoasă a fost făcută într-un talk-show pe postul rusesc NTV. Viktor Olevici, un propagandist care se prezintă „politolog” rus, un invitat frecvent al programelor de propagandă, a cerut încetarea războiului.
El a recunoscut că Occidentul, ajutând Ucraina, este mult mai puternic decât Rusia și, prin urmare, Moscova nu are nicio șansă să câștige acest război de uzură.
„Desigur, Occidentul are mai multe oportunități decât Rusia. Acest lucru este evident! (…) Occidentul, după ce a provocat Rusia și a produs daune permanente, continue, nu se va îndepărta de această oportunitate, mai ales că această oportunitate este mai mare decât capacitatea Rusiei de a continua în același sens… Occidentul are o marjă de siguranță mai mare decât Rusia… Este cu adevărat benefic pentru Rusia să iasă din acest conflict înainte ca Occidentul să ne dea o lovitură economică majoră care să ne epuizezi!” spuse Olevici, conform ziare.com.
O schimbare a retoricii este vizibilă și la unul dintre cei mai importanți propagandisti ai Kremlinului, Margarita Simonyan. După ce Haga a emis un mandat de arestare a dictatorului Federației Ruse, ea a început să-șu domolească discursul: s-a oferit să organizeze un „referendum adevărat” în teritoriile ocupate ale Ucrainei.
În urmă cu un an, ea i-a asigurat pe ruși că Forțele Armate ale Rusiei ”vor lua” Kievul în trei zile. Anterior, Rospropaganda i-a avertizat pe ruși că succesul pe front nu trebuie așteptat în viitorul apropiat.
