Sportivul s-a reîntors în Rusia după intervenția chirurgicală la coloana vertebrală, pe care a suportat-o într-o clinică din Israel. Acesta urma să se trateze acasă, însă, din cauza evenimentelor mondene la care merge alături de soția sa, își pune sănătatea în pericol.
Recent, cei doi au fost văzuți la premiera filmului „Hero” și, în conformitate cu recomandările medicilor, Evghenii și-a făcut apariția cu bandaj la gât.
Însă, când Iana Rudcovskaia i-a chemat să pozeze în fața fotografilor, Plushenko și-a scos repede bandajul, pentru a nu “strica” pozele soției.
Daune morale de 300.000 de euro pentru o femeie care și-a pierdut soțul din cauza infecțiilor luate din spital
Pacienții care se infectează în spital sau rudele lor încep să câștige în instanță sume record, după ani de zbucium.
foto: Shutterstock
Recent, o femeie din Cluj a obținut, în prima instanță, daune morale de 300.000 de euro, după ce și-a pierdut soțul din cauza unei infecții luate din spital. Avocații spun că sunt tot mai multe asemenea procese pe rol.
Pacientul de 46 de ani a fost internat în ianuarie 2017 la Neurochirurgie in Spitalul Județean de Urgență Cluj, după un accident vascular cerebral. La scurt timp după ce a fost operat cu succes, i-a fost depistată o infecție nosocomială – acinetobacter baumanni, un agent infecțios caracteristic florei de spital, cu mare rezistență.
Două luni mai târziu, bărbatul s-a stins, iar familia a început să-si caute dreptatea. Dupa 6 ani, prima instanță le-a dat câștig de cauză.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România raporteaza cam 1,4% infecţii intraspitaliceşti, puţine în comparaţie cu alte ţări europene, unde media este de 5%, transmite protv.ro.
Președintele Cehiei, cu autobuzul la muncă
Președintele Cehiei, Petr Pavel, a fost fotografiat zilele acestea într-un mijloc de transport în comun. Imaginile au ajuns în curând virale pe rețelele de socializare.
„Președintele Cehiei, mergând cu autobuzul la muncă”, a publicat Visegrad24.
Mai mulți utilizatori de Twitter au susținut că este un caz de „populism”, însă un ceh a replicat că nu este pentru prima dată în care fostul general merge cu autobuzul: „Nu este populism, a făcut asta și înainte de alegeri și o face în mod regulat.
Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldați francezi. Ulterior el a devenit șef al Statului Major ceh și a exercitat în perioada 2015-2018 funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianței Nord-Atlantice.
Pavel, în vârstă de 61 de ani, a fost comandantul armatei cehe și președinte al comitetului militar al NATO timp de trei ani; a trecut în retragere în 2018, după o carieră în forțele armate în cursul căreia a fost decorat inclusiv cu crucea militară a Franței pentru curaj în misiunile de menținere a păcii în fosta Iugoslavie, în anii 1990.
În alegerile prezidențiale din ianuarie, el l-a învins pe fostul premier populist Andrej Babis, promițând că va ancora ferm Cehia în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică, spre deosebire de predecesorul sau Milos Zeman, care încercase să strângă legăturile cu Rusia și China.
În politică, Pavel s-a manifestat că social-liberal și a candidat că independent, obțînând ulterior sprijinul guvernului de centru-dreapta de la Praga. El a transmis electoratului un mesaj de unitate, cu totul diferit de cel al lui Zeman, care s-a retras miercuri după ce a fost șef al statului zece ani. Fostul general a susținut de asemenea fără rezerve Ucraina în războiul cu forțele invadatoare ruse.
Președintele Cehiei nu are multe responsabilități curente, însă este cel care desemnează prim-ministrul și conducerea băncii centrale; are atribuții în politică externă și o mare influență asupra opiniei publice, putând astfel orienta politicile guvernamentale.
Una din aceste politici este cea referitoare la adoptarea euro că moneda a Cehiei – subiect asupra căruia mai multe guverne succesive de la Praga nu au insistat. Pavel susține înlocuirea coroanei cehesti cu moneda unică europeană.
Noul președinte are poziții progresiste și în alte privințe, cum ar fi cea privind căsătoriile homosexuale.
Oroare! Propaganda rusă atinge noi culmi: Rusia își prezintă victoria după ultimul raid aerian în războiul din Ucraina
Rusia își prezintă atacurile din Ucraina ca mari realizări înainte de anunțata contraofensivă a Ucrainei. Ministerul apărării rus anunță victoria după atacul asupra rezervelor armatei ucrainene.
Raidul cu rachete şi drone asupra Ucrainei efectuat de Rusia în noaptea de joi spre vineri a avut ca ţintă unităţile de rezervă ale armatei ucrainene, pentru a le împiedica deplasarea spre linia frontului, având în vedere contraofensiva pe care o pregăteşte armata ucraineană, a declarat Ministerul rus al Apărării, citat de Reuters, notează Agerpres.ro.
„În cursul nopţii, Forţele Aeriene Ruse au efectuat un raid cu rachete folosind arme de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune care au ţintit bazele de desfăşurare temporară a unităţilor de rezervă ale armatei ucrainene”, a precizat la un briefing de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.
„Obiectivul raidului a fost atins. Toate obiectivele desemnate au fost lovite. Înaintarea rezervelor inamicului spre zona de luptă a fost zădărnicită”, a susţinut oficialul rus.
Rusia a lansat vineri, în timp ce oamenii dormeau, zeci de rachete şi drone asupra unor oraşe din Ucraina, ucigând cel puţin 16 persoane în primul atac aerian de amploare din ultimele aproape două luni, relatează CNN. În oraşul Uman din centrul ţării, pompierii s-au luptat cu un incendiu violent care a izbucnit într-un bloc de locuinţe înalt lovit de o rachetă la un etaj superior, ceea ce a provocat prăbuşirea parţială a clădirii. Preşedintele Volodimir Zelenski a postat pe Twitter imagini aeriene care arată ce a mai rămas din clădire în timp ce zeci de salvatori se văd acţionând la locul tragediei. După ce alte două cadavre au fost scoase dintre dărâmături, bilanţul celor ucişi în acest oraş a ajuns la 14. Alte două decese au fost raportate în oraşul Dnipro. Printre cele 16 victime se numără şi copii.
De partea sa, armata ucraineană susţine că a doborât 21 dintr-un total de 23 de rachete de tipul X-101/X-555 şi două drone. Rachetele au fost lansate în jurul orei 04:00 de bombardiere strategice Tu-95 din zona Mării Caspice.
Uman… The rubble is still being cleared. There are already 13 dead. Two of them are children that can’t be identified. The fate of their parents is unknown… The rescuers will work until they make sure that no one else is left under the rubble. We can defeat Russian terror… pic.twitter.com/j6jk8HZWkq
Administraţia militară din Kiev a anunţat că 11 rachete de croazieră ruseşti şi două drone au fost doborâte deasupra capitalei, fără a produce victime sau distrugeri notabile. Însă în alte oraşe sunt victime şi pagube, în special în oraşul Uman din centrul ţării, unde a fost lovit un bloc de locuinţe, un bilanţ provizoriu al victimelor civile în urma acestui raid pe ansamblul Ucrainei fiind de 17 morţi.
Rusia neagă însă că ar ţinti zone locuite, dar fragmente din rachetele sale doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste astfel de zone şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile.
După atacul din octombrie asupra podului Crimeii, pe care l-a atribuit serviciilor secrete ucrainene, Rusia a efectuat cu regularitate raiduri cu rachete şi drone care au ţintit cu predilecţie infrastructura energetică ucraineană. Aceste raiduri masive, în care armata rusă folosea zeci de rachete, au devenit mai rare în ultimele luni.
