Fiica transgender a lui Elon Musk a făcut dezvăluiri despre copilăria ei și spune că amintirile miliardarului sunt „complet false” 

Vivian Jenna Wilson, fiica transgender înstrăinată a lui Elon Musk, a respins vehement, public prin postări pe platforma Threads, câteva declarații recente pe care le-a făcut tatăl său despre ea. Miliardarul a spus, la începutul săptămânii, că Wilson s-a „născut gay și ușor autist”, scrie digi24.ro.

Wilson, care este femeie transgender, a numit joi o poveste pe care Musk a spus-o despre ea pe platforma X „complet falsă”, conform CNN. Musk a postat luni că Wilson (Xavier) s-a „născut gay și ușor autist” și a adăugat că, în copilărie, „alegea haine pe care să le port, cum ar fi o jachetă și îmi spunea că este „fabuloasă!””. „Xavier s-a născut gay și ușor autist, două atribute care contribuie la disforia de gen”, a scris Musk pe X.

În răspunsul ei pe Threads, Wilson, în vârstă de 20 de ani, a numit descrierea un stereotip homosexual neadevărat. „Nu am ales niciodată jachete pe care să le poarte și, cu siguranță, nu le-am numit „fabuloase”. Nu am folosit cuvântul fabulos când aveam patru ani, pentru că, încă o dată aș vrea să repet: aveam patru ani”, a spus Wilson. Ea a adăugat că Musk nu știe cum era ea în copilărie „pentru că pur și simplu nu era acolo și, în puținul timp în care a fost, am fost hărțuită fără încetare pentru feminitatea și identitatea mea de gen”. Musk a devenit în ultimii ani din ce în ce mai captivat de politica de dreapta, împărtășind postări și ideologii anti-imigrație, anti-DEI (DEI – diversitate, echitate și incluziune) și anti-trans pe X. Într-un interviu cu podcasterul canadian de dreapta Jordan Peterson, luni, miliardarul a susținut că a fost „păcălit” să semneze documente medicale pentru tranziția lui Wilson, care s-a întâmplat în timpul pandemiei de Covid-19. După tranziția ei, a spus miliardarul, el „a jurat că va distruge virusul woke”. Musk a fost anterior criticat pentru comentariile sale anti-trans. El a făcut în mod repetat remarci derogatorii cu privire la pronumele de gen, inclusiv un tweet, acum șters, din decembrie 2020 care spunea „când îl pui în biografia ta”, alături de un desen cu un soldat din secolul al XVIII-lea frecându-și fața cu sânge în fața unui morman de cadavre și purtând o șapcă pe care scria: „Îmi place să oprim”. Ca răspuns la criticile aduse acestui tweet, Musk a scris pe X: „Susțin absolut transgenderii, dar toate aceste pronume sunt un coșmar estetic”. Sub conducerea lui Musk, X a anulat protecțiile de siguranță pentru persoanele transgender. Iar Musk a declarat anul trecut cuvântul „cisgender” – care descrie pe cineva a cărui identitate de gen este conformă cu sexul căruia i s-a atribuit la naștere și este adesea folosit în contexte medicale – ca o „insultă” pe platformă, care este afectată automat de restricții de conținut dacă este îndreptată către o altă persoană. Musk a mai vorbit anterior despre fiica sa, inclusiv în biografia autorizată scrisă de jurnalistul Walter Isaacson și publicată anul trecut. În carte, miliardarul a dat vina pe tranziția fiicei sale în parte pe timpul petrecut la o școală progresivă din Los Angeles. În 2022, Wilson a solicitat unei instanțe din California să-și schimbe numele și sexul, spunând că nu mai dorește să fie rudă cu tatăl ei „în nici un fel, formă sau formă”. Dar postările din această săptămână marchează cea mai puternică mustrare de până acum față de comentariile lui Musk. În interviul lui Peterson, Musk a spus că își consideră copilul „mort” după tranziția ei. În postarea sa pe X, Musk a mai spus că Wilson „nu era o fată”. Wilson a postat un videoclip pe Threads miercuri, clarificând că „este bine și se descurcă bine”. Și în postările ei de joi, Wilson a spus că este recunoscută legal ca femeie în statul California și că „nu mă preocupă opiniile celor care îmi sunt inferiori”. Ea și-a încheiat mesajul spunând că Elon Musk ar trebui să „se atingă de niște iarbă”.

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.

Un bărbat de 44 de ani, căutat de Interpol după ce a evadat dintr-o închisoare din Germania, unde fusese condamnat pe viață, arestat și extrădat
Articolul anterior
Muzică, distracție și delicii tradiționale într-un peisaj de poveste! Pe 10 august, sunteți așteptați la Slobozia Mare, la cel mai grandios eveniment din Sudul țării – Festivalul BelEU Fest
Articolul următor