Johnny Depp s-a căsătorit în secret!

Vladimir Putin susține că Rusia vrea să renunțe la dolar, ca monedă de referință și să acorde prioritate yanului chinezesc. El a declarat că Moscova se pronunță pentru folosirea monedei yuan în decontările Federației Ruse cu țările Asiei, Africii și Americii Latine.

„Sunt convins că formele de decontări în yuani se vor extinde între partenerii ruși și colegii lor din terțe țări”, a spus liderul rus.

Anterior Banca Rusiei comunicase că până în decembrie, ponderea yuanului în decontările la export rusești a crescut până la 16% față de 0,5% la începutul anului 2022. Este adevărat, ponderea acestor decontări în dolari și euro este oricum mai mare – de 48%, potrivit Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.

Vizita președintelui Xi Jinping la Moscova nu i-a adus lui Vladimir Putin ceea ce spera: armament și muniție. Profesor de diplomație la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola explică, pentru „Adevărul”, de ce Rusia a devenit vasala Chinei și ce fel de „război rece” vrea Putin cu Occidentul, scrie adevarul.ro.

Sute de soldați ruși pier zilnic în Ucraina, într-un război declanșat din megalomania liderului rus Vladimir Putin, care visează să refacă vechiul imperiu țarist. Însă, după cum merg lucrurile pe front, Putin va rămâne cu visurile, mai ales că prietenii săi chinezi nu par dispuși să miște niciun deget pentru a-l sprijini pe plan militar, în timp ce Ucraina are de partea ei tot Occidentul.

Profesor de diplomație la Universitatea Oxford, Corneliu Bjol remarcă faptul că Rusia se transformă pe zi ce trece într-un satelit al Chinei, un fel de stat vasal. Recenta vizită a lui Xi Jinping la Moscova a întărit această impresie și i-a făcut pe tot mai mulți experți să realizeze că Rusia se abandonează tot mai mult în brațele Chinei. Un gest care, cred aceiași experți, ar putea să-i coste pe ruși, pe termen mediu și lung, chiar dacă momentan le aduce unele beneficii.

Un altfel de „război rece”

În primul rând, remarcă expertul de la Oxford, întâlnirea Putin – Xi a fost una încărcată de simbolism. Președintele rus a vrut să transmită lumii întregi că îl are de partea sa pe omologul său chinez și că împreună declară un nou „război rece” Occidentului. Totuși, acest război rece este unul diferit de cel care a luat sfârșit acum mai bine de trei decenii, crede Bjola.

„Interesant: dineul pe care Xi și Putin l-au avut la Kremlin în aceeași cameră în care în 1988 Ronald Reagan și cu Gorbaciov au declarat sfârșitul Războiului Rece. Cred că simbolismul, la 35 de ani e cel al unui nou război rece, dar de altă natură, nu neapărat ideologic. Nu e neapărat ideologic pentru că nu se naște o bătălie între capitalism și comunism, dar este totuși un război între două sisteme total diferite, unul democratic și unul autoritar ca model de guvernare, ca model de relații internaționale”, explică profesorul român de la Oxford.

Dacă Rusia nu a obținut armamentul râvnit de la Beijing, a obținut atenție și un anumit sprijin diplomatic. Într-un moment în care Federația Rusă a devenit un stat nefrecventabil pentru liderii occidentali, gestul lui Xi îi mai înseninează pe ruși, care nu realizează însă costurile reale ale vizitei liderului de la Beijing.

„Totuși, din punct de vedere al imaginii pentru Rusia a fost o chestie pozitivă faptul că Xi a ajuns la Moscova. Putin dorea să se vadă cu el pe 24 februarie, să aibă o contrapondere la vizita lui Biden în Kiev. A venit mai târziu și ce dorește Putin în momentul de față este sprijin militar pentru că situația este oarecum blocată. Rămâne de văzut, dar e puțin probabil să îi ajute chinezii”, mai spune profesorul.

Rusia a devenit vasala Chinei

Tot ce a obținut Putin au fost vorbele mieroase ale lui Xi și câteva contracte economice. Acestea din urmă vor ajuta economia rusească să reziste sancțiunilor, dar nu vor ajuta prea mult pe front. În schimb, China a obținut cam tot ce a vrut. Beijingul are acum acces nelimitat și la prețuri foarte mici la resursele naturale vaste ale Rusiei. Cumva, Rusia a devenit vasala Chinei și e tot mai dependentă de Beijing.

„Pentru China cred că este o oportunitate extraordinară pentru că își consolidează această poziție de dependență pe care Rusia o are față de China. Sunt convins că chinezii au venit foarte bine pregătiți să extragă multe concesii de la ruși. Mă refer pe zona energetică și mă refer pe anumite zone în care ei se află în competiție, de exemplu în zona Asiei Centrale, în Africa. În aceste zone Rusia și China se află într-un anumit tip de competiție, la fel și în Orientul Mijlociu”, arată expertul. 

Tot ce unește China de Rusia este opoziția față de Statele Unite ale Americii. SUA nu neapărat umilită, dar marginalizată în Europa, ar crea neîncredere în aliații săi din Pacific.

China se folosește la maximum de acest „mariaj”, de departe unul din interes. Astfel, Beijingul se poate folosi acum de Rusia împotriva Statelor Unite ale Americii, la fel cum odinioară, în anii ‘70-‘80, Washingtonul se folosea chiar de China împotriva fostei URSS.

„Chinezii sunt foarte pragmatici. Tot ce leagă China de Rusia este opoziția față de Statele Unite. Rusia dorește să elimine influența Statelor Unite în Europa, în special în Europa de Est, și China dorește să elimine sau să dilueze influența Statelor Unite în Pacific, în special în zona Taiwanului. Atâta timp cât aceste lucruri sunt convergente, pentru China a dilua influența Statelor Unite în Europa de Est folosind Rusia ca intermediar („proxi“) o ajută în strategia sa în Pacific. Statele Unite nu neapărat umilite, dar marginalizate în Europa, ar crea neîncredere în aliații săi din Pacific. Cred că acolo este logica pe care China o încearcă și pe care o înțelege foarte bine și din acest motiv nu cred că Statele Unite va permite că Ucraina să fie învinsă”, mai spune Bjola.

Beijingul, „vulpe bătrână” în relația cu Moscova

Practic, China are nevoie de o Rusie mai degrabă slabă, care să i se supună, dar totuși suficient de puternică încât să conteze pe plan regional, în Europa, și să nu se dezintegreze. Nu pentru că Beijingul ar avea sentimente față de Kremlin, dar o implozie a Rusiei ar crea probleme serioase în Euroasia, inclusiv prin apariția unui anumit vid de putere.

„Varianta pe care China nu și-ar dori-o este ca o destrămare a regimului de la Kremlin să conducă la un regim care se aliniază. Și cred că pe termen lung, e posibil că acest lucru să se întâmple. Pe termen lung însemnând câteva decenii dacă lucrurile în interiorul Rusiei vor evolua în direcția asta”, adaugă profesorul.

Ruslan Zubariev a fost decorat cu medalia „Crucea de Aur” de către Valerii Zalujnîi, șeful Statului Major al armatei ucrainene.

În urmă cu mai bine de o lună, imagini surprinse de bodycam-ul unui soldat ucrainean și arată o scenă de luptă între ucraineni și ruși lângă Bahmut, în Ucraina.

În imagini se observă cum un soldat se luptă aproape singur să respingă atacul rușilor care folosesc un transportor blindat. Imaginile au stârnit comentarii admirative la adresa militarului, considerat erou de oameni.

Eroul se numește Ruslan Zubariev, acesta supraviețuind acelui asalt. Militarul a fost decorat cu medalia „Crucea de Aur”, de către Valerii Zalujnîi, șeful Statului Major al armatei ucrainene.

„Poate vi-l mai amintiți din clipul video publicat în februarie, când Ruslan Zubariev, militar în cadrul Brigăzii 92 Mecanizate, a fost implicat într-o luptă intensă în tranșee. El, ajutat de partenerul său, a eliminat patru invadatori și un transportor blindat”, se arată într-o postare publicată pe contul de Twitter al armatei ucrainene.

Ruslan Zubariev, al cărui indicativ este „Predator”, a primit cadou o armă.

„Ruslan a respins un atac al unei forțe inamice superioare și a dat dovadă de vitejie și curaj în luptă”, a spus Valerii Zalujnîi.

”Predator” a precizat că grupul rusesc era format din 11 soldați și că ar fi putut să li se alăture întăriri, întrucât pozițiile rusești se aflau la 70 de metri distanță.

Un echipaj ucrainean de mortiere și un IFV au sosit pentru a-i ajuta pe apărătorii ucraineni. Forțele ucrainene și-au menținut poziția și au forțat trupele rusești să se retragă.

Partenerul militar al soldatului a suferit o contuzie în timpul luptei, dar l-a sprijinit în continuare pe Predator cu muniție pe tot parcursul bătăliei.

Ksenia Golubenko, artist tatuator la Simferopol, capitala Republicii Crimeea, teritoriu anexat de ruși în 2014, a fost obligată să-și ceară scuze pentru că și-a făcut un tatuaj cu mesajul „Crimeea este Ucraina”, relatează Libertatea, conform Media Zona. Canalul de Telegram proguvernamental Krimskîi Smersh a difuzat videoclipul în care tânăra se „pocăiește”.

Pe lângă desenul de propria piele, Ksenia a fost reclamată și că le-a făcut clienților săi tatuaje sub forma unor inimi galben-albastre, culorile drapelului ucrainean, hărți ale Ucrainei sau inscripții patriotice în limba ucraineană.

Pe canalul de Telegram „Krimskîi Smersh” au fost publicate fotografii cu lucrările tinere și date despre paginile ei în rețelele sociale.

În plus, comentatorii ruși au îndemnat la hărțuirea Kseniei „în toate modurile posibile”.

Fata ta a fost reținută de poliție, iar în departamentul raional a fost întocmit un raport administrativ pentru „discreditarea armatei ruse”.

Ulterior, pe 24 martie, pe același canal proguvernamental din Crimeea, a fost postat un videoclip cu scuzele tatuatoarei.

„Eu, Ksenia Ihorivna Golubenko, am făcut tatuiajul «Crimeea este Ucraina» și l-am postat-o ​​pe rețelele de socializare, motiv care mă pocăiesc sincer. Îmi cer scuze tuturor cetățenilor Federației Ruse și ai armatei ruse. Sunt gata să suport orice pedeapsă și îmi manifest sprijinul pentru operațiunea militară specială”, spun ea.

Ksenia a fost obligată să-și șteargă tatuajul și a primit o amendă de circa 150 de euro.