Konstantin Tszyu trece prin momente nefericite

După o căsnicie care a durat 20 de ani, soția boxerului

separator
Konstantin Tszyu, Natalia, a depus actele pentru divorț.

b49e28f4c16b

Conform informațiilor apărute în presa rusească, divorțul va fi finalzat pe 3 decembrie, în orașul Sydney, iar cei doi nu mai trăiesc împreună de doi ani. Konstantin şi Natalia au declarat că vor rămâne prieteni ca să nu sufere cei 3 copii – Timofei de 19 ani, Nikita de 15 ani și Anastasia de 11 ani.

0(37) 350A5ADC844B8899D78D42DEF208B 260030_main

Amintim că după ce boxerul și-a încheiat cariera sportivă, a vrut să revină în Rusia, însă soția a decis să rămână cu copii în Sydney.

Istoria masacrelor din școlile americane. Cel mai tânăr atacator avea 11 ani. „Sunt motivați de o ură generalizată”

Încă din anii ‘90, școli, universități, campusuri din Statele Unite au fost țintele unor atacuri armate. Majoritatea teroriștilor au fost tineri, elevi sau studenți. De obicei, armele erau procurate de la părinți sau bunici, iar în unele cazuri, aceștia au fost omorâți de fiii sau nepoții care voiau să le ia armele. 

Între masacrul de la Olivehurst, California și cel din Austin, Texas sunt 30 de ani. Între cele două, aproape 196 de persoane, inclusiv majoritatea atacatorilor, au murit. Alte 205 persoane au fost rănite. 

În urma lor au rămas alte mii de oameni, familii de tineri ori de profesori uciși. Chiar acum două zile, soțul unei profesoare ucise la Austin a făcut un infarct și a murit. Care sunt motivele din spatele atacurilor? Cine sunt atacatorii și ce spune legislația din SUA? Mai mulți criminaliști au creat o bază de date pe care o actualizează anual atacurile armate din SUA, în cadrul The Violence Project. Potrivit datelor acestora, din totalul lor, aproape 14% au loc în școli și universități.

Profilul atacatorului din școli

Cercetătorii americani au realizat și un profil al celor care decid să ia o armă și să împuște la întâmplare în unități de învățământ. În toate cazurile este vorba de persoane de gen masculin, atacatorul este singur, rarisim sunt echipe de câte doi și vârsta media în momentul atacului este 18 ani, scrie The Conversation. De asemenea, în cele mai multe cazuri, atacatorii au o legătură cu școala respectivă, fie au fost sau sunt elevi acolo, fie au o implicare de orice fel cu acea unitate. Toți gândesc atacul ca pe un „act final”, adică vor și să se sinucidă ulterior. Unii dintre ei lasă și avertismente înainte de atac, mesaje sau filmări care să le prevină.

„Inspirați de alte atacuri armate în școli, cei mai mulți caută faimă și notorietate. Totuși, cei mai mulți atacatori sunt motivați de o ură generalizată. Drumul lor spre violență împlică ură de sine și disperare împotriva lumii și cercetările noastre arată că de obicei ei încearcă în prealabil să-și comunice intențiile de a face rău în avans, un fel de strigăt disperat de ajutor”, spun profesorii criminaliști James Densley și Jilian Peterson, pentru The Conversation.

Cel mai grav masacru prin împușcare, în școală, din istoria SUA

„Un psihopat” și „un depresiv furios”, după cum au fost catalogați de FBI, au produs, într-o zi de marți, pe 20 aprilie 1999, cel mai grav masacru prin împușcare din istoria SUA, la acel moment. Eric Harris, în vârstă de 18 ani, și Dylan Klebold, în vârstă de 17 ani, au ucis 12 elevi și un profesor ai liceului Columbine din Colorado, SUA. Alți 24 de elevi au fost răniți. 

Atacatorii aveau asupra lor diverse tipuri de arme, printre care 99 de dispozitive explozive, pe care le-au utilizat cu scopul de a distrage atenția pompierilor. 

În ziua atacului, Eric Harris era echipat cu o pușcă de vânătoare Savage-Springfield 12-gauge, armă pe care a folosit-o de 25 de ori pe parcursul masacrului, și cu o carabină Hi-Point de 9mm, cu 30 de încărcătoare, fiecare a câte 10 gloanțe, pe care a folosit-o de 96 de ori.  Dylan Klebold era echipat cu un TEC-9 de 9mm semi-automat, construit de Intratec, având mai multe încărcătoare, și o pușcă de vânătoare dublă Stevens 311D. A folosit TEC-9 de 55 de ori. După ce și-au încheiat planul, cei doi s-au sinucis. 

Masacrul de la liceul Columbine a devenit punctul culminant al dezbaterii legate de problema armelor, problema disponibilității armelor de foc și implicarea tinerilor în atacuri armate. De asemenea, multe discuții s-au centrat pe natura socializării în școli, pe problema batjocurii și a subculturilor, pe lângă influența jocurilor video și a filmelor violente asupra societății americane.  Astăzi, este considerat al patrulea cel mai mare atac din școli, astăzi este al patrulea.

Dustin Gorton, 30 de ani, spune o rugăciune în timp ce vizitează un memorial miercuri, 20 aprilie 2011, în Littleton, Colorado, pentru cei care au fost uciși la împușcătura la liceul Columbine acum 12 ani. Foto: Profimedia

Masacrul de la Virginia Tech, 33 de morți și 17 răniți

Opt ani mai târziu avea loc un alt masacru într-o instituție de învățământ, cel de la Virginia Tech, din Blacksburg, Virginia, în urma căruia mureau 33 de persoane, iar 17 erau rănite. 

13 victime ale profesorilor și studenților din 32 ucise în masacrul din 16 aprilie 2007 de la Virginia Tech din Blacksburg, Virginia. De la L-R (rândul de sus): Instructor german Virginia Tech Christopher James Bishop, Profesor VT de Inginerie Liviu Librescu (un supraviețuitor israelian al Holocaustului), Profesor VT de Inginerie Civilă și de Mediu G.V. Loganathan (de naționalitate indiană), profesor VT de știință și mecanică Kevin Granata, (rândul din mijloc): studenți Emily Hilscher, Jarrett Lane, Matthew LaPorte, Henry Lee, Caitlin Hammaren, (rândul de jos): Ross Alameddine, Reema Samaha (american- Libanez), Maxine Turner și Ryan Clark. Foto: Profimedia

Seung-Hui Cho, în vârstă de 23 de ani, a fost identificat de autorități drept făptașul atacului. S-a născut în Coreea de Sud și a crescut în Virginia. Avea drept de rezidență în SUA, era student al Universității și locuia în campus. 

Diagnosticat cu anxietate și depresie severă, Cho a provocat cel mai sângeros atac din istoria modernă a SUA, cu două puști semiautomate, la Virgina Tech. S-a sinucis imediat după. 


Una dintre fotografiile cu un mesaj trimise de ucigașul Cho Seung-Hui de la Universitatea Virginia Tech către canalul american de știri NBC, postată după ce și-a ucis primele două victime și înainte ca acesta să ucidă în total 33 de persoane, inclusiv el însuși luni. Foto: Profimedia

Masacrul de la școala din Sandy Hook

Pe 14 decembrie 2012, Adam Lanz, în vârstă de 20 de ani, a intrat în incinta școlii elementare din Sandy Hook, Newtown, Connecticut, Statele Unite, și a ucis 27 de persoane. Alte două au fost rănite.

 26 de persoane au fost ucise de un bărbat înarmat în interiorul școlii elementare Sandy Hook. Foto: Profimedia

Cei mai mulți dintre copiii uciși aveau vârste cuprinse între 5 și 10 ani. De asemenea, șase adulți au fost omorâți – directorul școlii, un psiholog personal și alți patru profesori.

Adam Lanza nu avea cazier, iar pușca și pistolul pe care le-a folosit în atac le-a procurat de la mama lui, profesoară la școala menționată, care era pasionată de arme, pe care le achiziționase în mod legal.  Prima victimă a lui Lanza a fost chiar mama lui, Nancy, pe care a împușcat-o acasă. Și el s-a sinucis imediat după atac. 

Cel mai tânăr atacator – 11 ani 

Pe 24 martie 1998, Andrew Golden, în vârstă de 11 ani, și Mitchell Johnson, în vârstă de 13 ani, au ucis, cu o armă procurată de la unul dintre bunicii lor, 5 eleve și o profesoară de la școala din Jonesboro, Arkansas, unde învățau cei doi. 

În timpul procesului, copiii au povestit că nu intenționau să omoare pe cineva anume, ci doar să-i sperie pe elevi. Cei mai tineri atacatori au fost întemnițați până la 21 ani, apoi eliberați. Johnson trăiește, însă Golden a murit recent într-un accident auto. 

311.000 de elevi expuși la atacuri armate 

Peste 311.000 de elevi din 331 de instituții de învățământ au fost expuși atacurilor armate în școli, începând cu masacrul de la liceul Columbine, din 1999, și până la sfârșitul lunii mai, anul acesta, când a avut loc cel mai recent atac – din Austin, Texas, unde 20 de elevi și doi profesori și-au pierdut viața, scrie Washington Post. Deși atacurile armate în școli rămân cazuri rare, în 2021 au fost 42, mai multe decât în orice alt an, din 1999 încoace, potrivit sursei citate. 

27 de atacuri armate în 2022

27 de atacuri armate au avut loc, în 2022, în școlile din Statele Unite ale Americii. 24 de elevi și 3 profesori au fost uciși, iar alte 56 de persoane au fost rănite. 

De altfel, din 2018, SUA au înregistrat 119 atacuri armate în unitățile de învățământ, iar numărul lor pare să crească anual. Adică au avut câte 24 de atacuri pe an. 

sursa: www.libertatea.ro

Ucrainenii trec la alt nivel. Folosesc biciclete electrice în lupta cu tancurile rusești

Luptătorii ucraineni deschid o nouă eră în ceea ce privește tacticile militare. Oamenii lui Zelensky luptă cu tot ce pot împotriva rușilor, inclusiv cu biciclete electrice care transportă armament greu.

Biciclete electrice

Luptătorii ucraineni au folosit bicicletele alimentate cu baterii pentru cel puțin un raid asupra vehiculelor blindate rusești.

Motocicletele au apărut pentru prima dată pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial și și-au dovedit valoarea prin faptul că erau ieftine, rapide și puteau fi purtate prin terenuri accidentate unde vehiculele militare mai grele eșuau.

Pentru trupele speciale, care sunt adesea parașutate pe teritoriul inamic și trebuie să meargă pe jos până la poziție, noua tehnologie oferă o modalitate de a parcurge în liniște distanțe mari, apoi de a fugi din situații în care echipele operaționale ar fi trebuit anterior să tragă cu arma.

Bicicletele electrice Eleek sunt fabricate în Ucraina, au o autonomie maximă de 150 de kilometri, cântăresc 70 de kilograme și au nevoie de aproximativ cinci ore pentru a se reîncărca. 

sursa

Președinții de Parlament din cele opt State Baltice și Nordice (NB8) vor efectua o vizită oficială comună în Republica Moldova

Președinții de Parlament din cele opt State Baltice și Nordice (NB8) vor efectua o vizită oficială comună în R. Moldova. Vizita are loc la inițiativa șefului Legislativului, Igor Grosu.

Republica Moldova va găzdui reuniunea președinților de Parlament din cele opt  State Baltice și Nordice

Parlamentul Republicii Moldova va găzdui marți, 31 mai curent, reuniunea preşedinţilor de Parlament din Lituania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia și Suedia.

Potrivit unei note informative a Legislativului, după discuțiile cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, cele 8 delegații vor avea întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare. Ulterior, șefii de Parlament vor susține o conferință de presă comună.

Agenda vizitei în R. Moldova a președinților de Parlament din cadrul NB8 include și o întrevedere cu prim-ministra Natalia Gavrilița, precum și discuții cu reprezentanții societății civile. De asemenea, demnitarii vor vizita Centrul de plasament temporar pentru refugiați de la Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo”.

„Nord-Baltic 8” (NB8) este un format regional de cooperare, care întrunește opt state: Lituania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia și Suedia. În arealul competențelor forului intră problemele regionale și internaționale de actualitate.

Simptome de meningită la copii
Articolul anterior
Ce a cerut Pavel Stratan să i se ofere în America?
Articolul următor