Ksenia Borodina, complice în cazul unei infracțiuni

Cei doi au fost surprinşi de poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa, potrivit Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Un bărbat de 44 de ani, din Republica Moldova, şi-a pus fiul de 15 ani să îi conducă maşina, după ce permisul său i-a fost suspendat. Adolescentul a condus pe drumurile publice din România, coborând de la volan doar când a ajuns în Punctul de Trecere a Frontierei. „În data de 16 martie a.c., în jurul orei 20.40, poliţiştii de frontieră în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa au observat un tânăr care înainte de a ajunge la cabina de control a coborât de la volanul autoturismului, pe scaunul şoferului urcând un bărbat aflat până atunci pe bancheta din spate”, se arată în comunicatul Poliției, preluat de Agerpres.

În urma verificărilor, polițiștii au stabilit că persoana care condusese până în apropierea cabinei de control este un minor de 15 ani, iar proprietarul autoturismului este un cetăţean din Republica Moldova, în vârstă de 44 de ani, tatăl acestuia. Bărbatul le-a spus polițiștilor că se simţea obosit şi acesta a fost motivul pentru care i-a dat mașina fiului său minor. Poliţiştii de frontieră efectuează acum cercetări pentru infracțiunile de conducere pe drumurile publice de către o persoană cu permis auto suspendat şi încredinţarea mașinii unei persoane despre care ştie că nu are dreptul de a conduce.

Margarita Simonyan, redactorul-șef al Russia Today și propagandistă rusă de top, a amenințat că Moscova ar putea lovi cu arme nucleare țara care îl arestează pe Vladimir Putin, scrie publicația ucraineană Obozrevatel.

Pe 17 martie, propagandista a comentat situația pe canalul ei de Telegram în stilul tradițional pentru Kremlin – cu amenințări și a reamintit că Federația Rusă este o putere nucleară.

„Aș vrea să mă uit la țara care, conform deciziei de la Haga, îl va aresta pe Putin. Ce se va întâmpla în opt minute. Sau cât va dura să zboare către capitala sa”, a scris Simonyan, făcând aluzie la „butonul roșu”, scrie publicația din Ucraina, conform protv.ro.

De remarcat este că din anumite motive, ea nu a acordat atenție faptului că atacul nuclear va afecta și persoana arestată, care se va afla în țara atacată de Federația Rusă .

Curtea Penală Internațională a emis vineri un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina, scrie SkyNews.

Vladimir Putin a fost sub acuzare de Curtea Penală Internațională, iar pe numele lui a fost emis un mandat de arestare. Președintele rus este acuzat că a deportat copii ucraineni în Rusia, transmite digi24.ro.

Practic, acum, dictatorul rus este urmărit internațional. Acuzațiile sunt legate de crime de război, însă CPI nu vorbește neapărat despre ororile de la Bucha sau din alte părți, ci despre faptul că Putin ar fi direct implicat în deportarea în Rusia a copiilor din Ucraina, din zonele pe care Moscova le-a ocupat acolo.

Pe lângă Putin, este vizată de această anchetă și Maria Lvova-Belova, femeia care conduce în momentul da față Protecția Copilului din Rusia. Și pe numele său a fost emis un mandat internațional de arestare. Vedem pe această hartă țările în care Vladimir Putin poate să fie arestat, dacă ajunge acolo.

Este vorba despre țările colorate cu verde. Acestea sunt statele care au semnat tratatul prin care a fost înființată Curtea Penală Internațională. Este vorba despre aproape întreaga Europă, despre America de Sud, Canada, Australia și state din Africa. Țările colorate cu portocaliu reprezintă țările care au semnat acest tratat, însă în ultimii ani au renunțat la CPI. Practic sunt țări în care Putin nu ar avea de suferit, cel puțin în teorie, dacă ar ajunge acolo.

Este foarte interesant că e vorba și de SUA, care au renunțat la acest tratat. Evident, culoarea roșie reprezintă țările care nu au semnat niciodată tratatul de la Roma prin care a fost înființată instituția. Sunt țări din orientul Mijlociu, India, China.

123 de țări sunt state părți la Tratatul de la Roma prin care s-a înființat Curtea Penală Internațională. Dintre acestea, 33 sunt state africane, 19 sunt state din Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 sunt din statele din America Latină și Caraibe și 25 sunt din Europa de Vest și alte state.

Este vorba despre Afghanistan, Albania, Andorra, Antigua and Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgium, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia and Herzegovina, Botswana, Brazil, Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodia, Canada, Central African Republic, Chad, Chile, Colombia, Comoros, Congo, Cook Islands, Costa Rica, Côte d’Ivoire, Croatia, Cyprus, Czech Republic, Democratic Republic of the Congo, Denmark, Djibouti, Dominica, Dominican Republic, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finland, France, Gabon, Gambia, Georgia, Germany, Ghana, Greece, Grenada, Guatemala, Guinea Guyana, Honduras, Hungary.

Iceland, Ireland, Italy, Japan, Jordan, Kenya, Kiribati, Latvia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lithuania, Luxembourg, Madagascar, Malawi, Maldives, Mali, Malta, Marshall Islands, Mauritius, Mexico, Mongolia, Montenegro, Namibia, Nauru, Netherlands, New Zealand, Niger, Nigeria, North Macedonia, Norway, Panama, Paraguay, Peru, Poland, Portugal, Republic of Korea, Republic of Moldova, Romania, Saint Kitts and Nevis Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra, Leone, Slovakia, Slovenia, South Africa, Spain, State of Palestine, Suriname, Sweden, Switzerland, Tajikistan, Timor-Leste, Trinidad and Tobago, Tunisia, Uganda, United Kingdom, United Republic of Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Zambia.