Pietrele de mormânt în formă de iPhone sunt la mare căutare în Rusia. De aceea, sculptorii le vând la un preț frumușel. Pentru o piatră și instalare, cetățenii trebuie să scoată din buzunare 65.000 de ruble (circa 20.000 de lei).
Doritorii pot alege poza pe care o vor încrustată în piatră, stilul literelor și mesajul.
Ucraina a organizat întoarcerea acasă a 17 copii pe care Federația Rusă i-a deportat de pe teritoriul regiunilor Herson și Harkov în timpul ocupație, anunță agențiile de presă, care citează o declarație de presă făcută de organizația caritabilă Salvați Ucraina.
Potrivit sursei citate, voluntarii au reușit să găsească copiii pe care rușii, după deportarea din Ucraina, i-au transportat pe teritoriul Federației Ruse și pe care au refuzat să-i returneze părinților, relatează Ziare.com.
Copiii au declarat reporterilor că în Rusia au fost amenințați cu trimiterea în internatul din Pskov, li s-a spus că părinții i-au abandonat, au fost bătuți cu tije de metal și au fost izolați pentru că au strigat „Slava Ucraina”.
Invadatorii le-au mai spus copiilor că eliberarea Hersonului „nu este adevărată” și că vor rămâne pentru totdeauna „copii ai Rusiei”.
Operațiunea de întoarcere a copiilor a fost însoțită de o logistică complexă sub pericolul amenințărilor constante din partea Federației Ruse.
Ei au putut să se reîntâlnească cu părinții lor cu o zi înainte, pe 22 martie, mai arată sursa citată. Video:
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.
Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.
Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.
Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.
Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.
La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.
Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.
În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.
Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a mulţumit joi europenilor pentru ajutorul lor militar, însă a avertizat că reticenţele în ceea ce priveşte furnizarea de rachete cu rază de acţiune lungă şi de avioane de luptă riscă să prelungească războiul, informează AFP, scrie agerpres.ro.
Pe drumul său de întoarcere din regiunea Herson, în apropiere de frontul de sud, preşedintele Zelenski i-a contactat, prin videoconferinţă din tren, pe liderii europeni reuniţi la Bruxelles.
Conexiunea a fost întreruptă o dată, însă preşedintele ucrainean a putut să-şi transmită mesajul, a anunţat un responsabil european, a cărui identitate nu este precizată de AFP.
Zelenski a atenţionat împotriva refuzului de a furniza forţelor sale militare rachete cu rază de acţiune lungă şi avioane de luptă moderne.
Preşedintele ucrainean a cerut, de asemenea, adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, paşi înainte în ceea ce priveşte aderarea ţării sale la UE şi progrese în privinţa planului său de pace.
Întârzierile asupra acestor diferite chestiuni ar putea „prelungi războiul”, a avertizat Zelenski, citat de responsabilul european.
Occidentul consideră că Ucraina are dreptul să se apere împotriva agresiunii ruse şi contribuie la această apărare furnizându-i armament.
Însă mulţi sunt reticenţi în a livra arme ce ar provoca o escaladare a conflictului, pentru că i-ar permite Ucrainei să lovească Rusia.
Unele ţări europene au anunţat cu toate acestea că sunt gata să-i furnizeze Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică. Patru avioane MiG-29 au fost livrate joi Ucrainei, a anunţat Ministerul Apărării slovac, în timp ce Polonia a promis la rândul său că va furniza patru asemenea aparate.
Însă Kievul cere avioane de luptă multirol moderne, în special aparate F-16 americane.
Europenii au aprobat luni alocarea a 2 miliarde de euro pentru finanţarea achiziţionării comune de muniţii de artilerie de care Ucraina are nevoie cu disperare pentru a putea contracara ofensiva trupelor ruse.