În prag de divorţ, Xenia Borodina a sărbătorit cu prietenele sale un an de la căsătoria cu Omarov!

Autoritățile olandeze suspectează implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents din Assen. Surse din anchetă spun că făptașii ar fi fost patru, nu trei, cum se crezuse inițial, și că aceștia au fugit în Germania imediat după comiterea furtului, scrie digi24.ro.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a transmis că „aceste lucruri trebuie stabilite cu foarte multă rigoare”. Radu Marinescu, ministrul Justiției, a comentat, despre posibilitatea implicării unor români în acest act „de gravitate deosebită”.

”Sunt convins că autoritățile din Olanda, în cooperare și cu autoritățile din România, fac toate eforturile necesare pentru a fi descoperite persoanele responsabile și a recupera bunurile care sunt esențiale pentru patrimoniul nostru național.”

„Se pare că există un progres al anchetei, dar, în mod firesc, aceste chestiuni rămân confidențiale în desfășurarea procedurilor până când organele judiciare vor stabili adevărul”, a menționat el.

Marinescu spune că, în România „s-au făcut pași foarte rapid” în vederea constituirii unei celule de criză la nivel guvernamental. Ministerul Justiției face parte din această celulă de criză. „Imediat ce am aflat despre acest eveniment extrem de vătămător pentru interesele noastre naționale, am comunicat cu domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ne-am consultat și organele judiciare au deschis un dosar cu privire la această sustragere de bunuri din patrimoniul nostru național”, a transmis Radu Marinescu.

În legătură cu posibilitatea ca niște români să fie implicați în furtul tezaurului dacic, Marinescu a declarat că „aceste lucruri trebuie stabilite cu foarte multă rigoare”. „Indignarea națională legitimă în contextul sustragerii acestor bunuri este susceptibilă să creeze o serie de speculații, de interpretări, de discuții”, a spus el. Rigoarea însă trebuie să caracterizeze ancheta judiciară și aceste lucruri trebuie să fie stabilite prin administrare de probe, prin efectuarea unei investigații efective, prompte și laborioase. „În acest moment nu aș vrea să comentez cu privire la identitatea celor responsabili de furt sau cu privire la responsabilitatea altor factori, pentru că aceste lucruri trebuie stabilite cu foarte multă rigoare”, transmite ministrul Justiției.

„Modalitatea în care s-a procedat este una absolut scandaloasă și într-adevăr, prin utilizarea de explozibil și ce s-a revelat public până în momentul de față, putem considera acest act ca fiind unul de gravitate deosebită”, a comentat Marinescu. Foarte grav este faptul că a fost afectat patrimoniul național al României, au fost sustrase bunuri de tezaur și atunci, bineînțeles că privim și această faptă ca fiind una deosebit de de gravă și îndreptată împotriva intereselor noastre naționale, care țin de patrimoniul cultural, de identitatea noastră națională. „Sunt un optimist, statul român face tot ceea ce depinde de resorturile sale pentru a se implica în această colaborare cu autoritățile olandeze. Sper din tot sufletul să găsim aceste bunuri, dar lucrurile depind de modul în care se desfășoară ancheta”, a adăugat ministrul român al Justiției.

În contextul în care președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, chiar dacă asta ar însemna cedarea de teritoriu Rusiei, Europa se chinuie să-și dea seama ce rol va juca dincolo de creșterea cheltuielilor sale de apărare și de furnizarea de arme Kievului, scrie digi24.ro.

Unul dintre modelele discutate este desfășurarea unui grup de menținere a păcii condus de europeni pentru a consolida orice potențială încetare a focului. Este martie 2027 și soldați dintr-o forță europeană de menținere a păcii patrulează pe linia de demarcație care separă Ucraina de teritoriul ocupat de ruși. Trupele sunt tensionate. Dintr-o dată, se aude un zgomot puternic și ceea ce pare a fi o dronă rusă se prăbușește într-unul dintre numeroasele posturi de observație ale coaliției construite de-a lungul graniței de facto. Un soldat este ucis și altul rănit. În orele de după incident, Rusia dă vina pe Ucraina pentru că a doborât una dintre dronele sale de supraveghere. Modul în care reacţionează Europa ar putea arunca continentul înapoi în chinurile războiului.

Forță de descurajare de 50.000 de militari din 5-6 țări

Această situație este, desigur, fictivă, dar este un tip de scenariu de care planificatorii militari din întreaga Europă trebuie să țină cont, pentru că discuțiile privind desfășurarea trupelor de menținere a păcii în Ucraina par să se aprindă, scrie Politico. Discuțiile despre forțele europene de menținere a păcii au început să ia amploare. Dar nimeni nu și-a dat încă seama cum să avanseze conversația, subliniază sursa citată. „Aceasta este cea mai critică decizie pe care europenii vor trebui să o ia în 2025”, a declarat Franz-Stefan Gady, fost planificator militar austriac.

Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că țara sa va juca un „rol deplin” în orice potențială forță de menținere a păcii pentru Ucraina, în timpul unei vizite la Kiev, săptămâna trecută, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că europenii trebuie să „construiască garanții de securitate” pentru Ucraina. Ministrul de externe lituanian, Kęstutis Budrys, nu a exclus trimiterea de trupe și în Ucraina. Negocierile actuale se concentrează pe constituirea unei forțe de descurajare de până la 50.000 de militari din cinci până la șase țări europene diferite, care ar asigura o linie de demarcație între forțele ucrainene și cele ruse în cazul unei încetări a focului, potrivit informațiilor care vin de la doi diplomați europeni. Potrivit unui alt oficial de securitate european, britanicii și francezii au început deja o planificare preliminară. Dar puțini alți lideri occidentali au arătat o asemenea disponibilitate de a-și pune în pericol propriii soldați. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru Bloomberg că orice forță de menținere a păcii ar avea nevoie de sprijinul SUA, dar este puțin probabil ca SUA să trimită militari, având în vedere înclinația izolaționistă a lui Trump. Gady a spus că, dacă Ucraina nu poate adera la NATO, ceea ce este puțin probabil în timp ce duce un război, un fel de plan care implică menținerea păcii este „singura opțiune”. „Consecințele unui acord de încetare a focului care nu este monitorizat, care nu este susținut de forțele europene, de forțele americane, va fi cel mai probabil un război de succesiune, mai sângeros și mai distructiv”, a spus el.

Nu este o conversație ușoară

Macron era aparent singur în februarie 2024, când a refuzat să excludă trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, dar multe se pot schimba într-un an. În decembrie, când președintele francez s-a întâlnit cu președintele ales de atunci, Trump, și Zelenski, în marja evenimentului de redeschidere a Catedralei Notre-Dame din Paris, Trump le-a cerut lui Macron și Zelenski să prezinte „o soluție credibilă” pentru Ucraina. Câteva zile mai târziu, Zelenski a spus public că desfășurarea de trupe europene este o idee viabilă. Perspectiva forțelor de menținere a păcii părea să ia în sfârșit avânt.

Macron, simțind o oportunitate, a pornit într-o vizită de ultimă oră la Varșovia, pentru a-i atrage pe polonezi de partea ideii. Dar discuțiile s-au oprit brusc înainte de a putea începe cu adevărat. Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, le-a spus jurnaliştilor că doreşte „să oprească orice speculaţie” asupra acestei idei . Macron, la rândul său, și-a întrerupt vizita, aparent în scopuri politice interne. „Există multă ezitare. Emmanuel Macron a promovat puternic această idee… și impresia mea este că discuțiile continuă cu o serie de țări, inclusiv Regatul Unit, statele baltice și nordice și posibil cu Cehia”, a afirmat Nicolas Tenzer, lector la Sciences Po din Paris.

Pentru Tenzer și alți analiști, ezitările variază de la riscul de a desfășura trupe în Ucraina, probabilitatea unei încetări a focului de durată și incertitudinea asupra intențiilor lui Trump. Dar, potrivit unor diplomați europeni care au vorbit cu Politico, discuțiile continuă, în ciuda tuturor obstacolelor. Gady a spus că unul dintre modelele care oferă inspirație este ceea ce fostul președinte american Bill Clinton a numit cândva „cel mai înfricoșător loc de pe pământ”: zona demilitarizată care separă Coreea de Nord și Coreea de Sud, două țări încă în război între ele. Un ofițer militar francez de vârf a declarat pentru Politico că, indiferent de cadrul ales, probabil că va apărea rapid acum că Trump este președinte și își dorește „victorii diplomatice în primele 100 de zile”. Cu toate acestea, ofițerul, care a ales să vorbească sub protecția anonimatului, a avertizat că există „o mulțime de lucruri care ar putea distruge” un plan de menținere a păcii.

Un acord între europeni, la fel de greu ca o înțelegere între Rusia și Ucraina

Toate acestea ar putea fi degeaba. Orice forță de menținere a păcii trebuie să fie agreată de Rusia și Ucraina, notează François Heisbourg, consilier principal al Institutului Internațional de Studii Strategice din Londra. „Este pur ipotetic”, a spus Heisbourg. „Va fi extraordinar de dificil să-i convingi pe europeni să fie de acord între ei, aproape la fel de greu să convingi Ucraina și Rusia să cadă de acord asupra unei soluții”. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins ideea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina și a fost citat spunând că Rusia „nu a fost mulțumită” de propunere. Pentru Kiev, o încetare a focului și desfășurarea de trupe europene ar însemna acceptarea concesiilor teritoriale și riscul ca Rusia să lovească și mai puternic Ucraina în câțiva ani.

Nu mai puțin sigur este ceea ce Trump va decide să facă. Orice plan de desfășurare a trupelor europene în Ucraina – în special în țările membre NATO – ar avea probabil nevoie de sprijinul SUA pentru a avea un efect de descurajare eficient. Asta l-ar ține pe Trump implicat în Europa, lucru pe care nu și-l dorește.  Apoi mai este problema creșterii aparente a sprijinului pro-rus în Europa de Vest și ceea ce Gady, fostul planificator militar, a numit „oboseală generală de război”.

Deocamdată, Europa trebuie să arunce o privire lungă și serioasă asupra relației sale cu Ucraina și a motivului pentru care este importantă pentru securitatea europeană, dincolo de retorica sprijinului de durată pentru Kiev, a atras atenția Gady. Dar un lucru este sigur. La un moment dat în viitor, Trump se va întoarce către europeni și le va spune că Ucraina este problema lor – dacă nu a făcut-o deja.

O poveste dramatică petrecută la clinica „Sacro Cuore” din Cosenza, regiunea italiană Calabria, a ținut o întreagă regiune cu sufletul la gură, după ce o fetiță abia venită pe lume, a fost răpită din maternitate de un cuplu care își dorea cu orice preț un copil, scrie rotalianul.com.

Din fericire, după numai câteva ore și o mobilizare masivă a autorităților și comunității, micuța, pe nume Sofia, a fost găsită teafără și înapoiată părinților, aducând un final fericit acestui caz cutremurător.

Principalii suspecți, identificați ulterior ca fiind Rosa Vespa, în vârstă de 51 de ani, originară din Cosenza, și soțul ei, Acqua Moses, de 43 de ani, cetățean senegalez, au fost reținuți la locuința lor de la periferia orașului, târziu în aceeași seară.

Imediat după ce s-a dat alarma, autoritățile au blocat toate căile de acces în și din Cosenza, în speranța de a recupera rapid nou-născuta.

Investigațiile ulterioare au arătat că cei doi soți au pretins vreme de nouă luni, în fața prietenilor și rudelor, că așteaptă un copil.

Femeia, care nu poate avea copii, s-a prefăcut că e însărcinată și a anunțat că va avea un băiețel, însă sarcina nu a fost reală.

Când polițiștii au intrat în casa cuplului, i-au găsit pe cei doi pregătiți să sărbătorească sosirea nou-născutului împreună cu niște rude și au îmbrăcat-o pe fetiță ca pe un băiat.

Rosa Vespa anunțase pe Facebook pe data de 8 ianuarie nașterea fiului ei: „După o lungă așteptare, minunea noastră a sosit! Ansel s-a născut astăzi la 20:00. Mami și tati te iubesc!”, a scris ea.

Apoi, pentru a justifica lipsa nou-născutului în familie, femeia le-ar fi spus tuturor că micuțul a rămas în clinică pentru că medicii au fost nevoiți să facă niște analize.

Se pare că, din dorința obsesivă de a avea un copil, au pus la cale un plan detaliat:

Rosa Vespa s-a prezentat la clinica „Sacro Cuore” deghizată ca asistentă medicală și folosind o mască chirurgicală pentru a-și ascunde chipul.

A intrat în salonul în care se afla bebelușa Sofia alături de mama ei, sub pretextul că trebuie să o ducă la un control medical.

Împreună cu soțul său, a luat copilul și a ieșit din spital, încercând inițial să așeze fetița într-un cărucior. În cele din urmă, au plecat cu ea în brațe.

Mai târziu, s-a aflat că au îmbrăcat-o pe micuță în haine de băiețel, deoarece se pregăteau să o prezinte ca „fiul” lor la o petrecere. Camerele de supraveghere surprind și un moment de tensiune între cei doi, după ce bărbatul și-a dat seama că soția lui luase de fapt o fetiță, nu un băiat.

În cele nouă luni anterioare răpirii, Rosa Vespa și soțul său pretinseseră că sunt în așteptarea unui copil. Au spus rudelor și apropiaților că urmează să aibă un băiețel. În data de 8 ianuarie, femeia a publicat pe rețelele de socializare o fotografie – luată, se pare, de nu se știe unde – anunțând că a născut un băiețel pe care l-a numit Ansel, etichetându-și soțul.

Din informațiile obținute după descoperirea cazului, reiese că soțul femeii, pe nume Acqua Moses, lucrează ca mediator cultural într-o cooperativă care se ocupă de migranți și solicitanți de azil.

Recuperarea micuței și reacția comunității

Încă de la primele ore după dispariție, un val de sprijin și solidaritate s-a format în jurul familiei. Părinții, rudele și localnicii s-au adunat în fața clinicii, sperând să audă vești despre fetiță.

Când a sosit vestea că Sofia a fost găsită în viață și în siguranță, atmosfera s-a transformat într-una de ușurare și bucurie generală.

„Un oraș întreg, ba chiar o întreagă regiune, s-a mobilizat ca să ne găsească fetița. Nu cred că voi putea vreodată să trec peste această experiență, însă finalul fericit este că Sofia e bine. Vreau să mulțumesc tuturor, fiecarei persoane în parte”, a declarat mama fetiței, copleșită de emoție și recunoștință.

Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili toate detaliile. Cert este că, datorită reacției rapide a forțelor de ordine și a întregii comunități, micuța Sofia a ajuns în brațele părinților ei în siguranță, punând capăt unui episod dramatic care a ținut o regiune întreagă cu sufletul la gură.