Raportul Institutului Kiel: cine a ajutat mai mult Ucraina: Europa sau Statele Unite

Asistența totală alocată de Europa Ucrainei începând din 2022 se ridică la 138 de miliarde de euro (157 de miliarde de dolari), cu 23 de miliarde de euro (26 de miliarde de dolari) mai mult decât SUA, conform unui raport din 15 aprilie al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Ukraine Aid Tracker.

Astfel, procentual, Europa are o asistență totală cu 20% peste cea a Statelor Unite.

Totuși, SUA continuă să dețină un avantaj în ceea ce privește ajutorul militar – totalul său de 65 de miliarde de euro (74 de miliarde de dolari) devansează Europa cu 1 miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) – dar diferența se reduce, deoarece Washingtonul nu a mai alocat un nou pachet de ajutor de la 9 ianuarie, încă în timpul administrației Biden, notează Kyiv Independent.

Președintele american Donald Trump nu a acordat încă un nou ajutor Ucrainei, în timp ce încearcă să negocieze o încetare a focului și să restabilească relațiile cu Moscova.

Președintele american și-a justificat parțial reticența față de acordarea de noi ajutoare susținând că Europa a donat mult mai puțină asistență Ucrainei, estimând în același timp ajutorul SUA la 350 de miliarde de dolari, afirmații infirmate de raportul Institutului Kiel.

În martie, noua administrație chiar a suspendat pentru scurt timp toată asistența militară și de informații aprobată anterior de Biden pentru a face presiuni asupra Kievului în vederea acceptării unui acord privind resursele minerale.

Prin urmare, asistența SUA pentru Ucraina a stagnat de la preluarea mandatului de către Trump, în timp ce Europa și-a menținut constant sprijinul. Ucraina s-a confruntat anterior cu un decalaj atât de lung în ceea ce privește noile alocări de ajutor din partea SUA la începutul anului 2024, când o aripă a Partidului Republican aliniată lui Trump a blocat asistența în Congres.

Ajutorul european: țările nordice și baltice au dat mai mult

Cercetătorii au evidențiat mai multe pachete recente de ajutor european, inclusiv cea mai mare tranșă de asistență acordată până în prezent de Suedia, în valoare de 1,6 miliarde de dolari, și noul sprijin acordat de Germania, Regatul Unit, Norvegia și Danemarca.

La 11 aprilie, în cadrul celui de-al 27-lea summit Ramstein, ministrul britanic al apărării, John Healey, a anunțat că aliații – fără a include SUA – s-au angajat să acorde Kievului peste 21 de miliarde de euro (23,8 miliarde de dolari) sub formă de asistență nouă în domeniul securității.

Ucraina a intensificat apelurile pentru un nou ajutor, în special în domeniul apărării aeriene, în timp ce Rusia își continuă atacurile neîncetate împotriva orașelor ucrainene și respinge armistițiul temporar susținut de Kiev și Washington în martie.

„Recenta pauză în ajutorul SUA crește presiunea asupra guvernelor europene pentru a face mai mult, atât în ceea ce privește asistența financiară, cât și militară”, a declarat Taro Nishikawa, șeful proiectului Ukraine Support Tracker la Institutul Kiel.

Cercetătorii au subliniat, de asemenea, disparitatea dintre diferitele țări europene. Unele dintre cele mai mari economii occidentale, cum ar fi Franța, Italia sau Spania, au alocat ponderi mult mai mici din PIB-ul lor decât țările nordice și țările baltice, se arată în raport.

Un „fenomen atmosferic rar” ar fi cauzat pana de curent

Operatorul de rețea din Portugalia a transmis că pana de curent masivă care a lovit Portugalia a fost cauzată de o defecțiune în rețeaua electrică spaniolă, legată de un „fenomen atmosferic rar”. Potrivit unui raport citat de Sky News, defecțiunea s-a produs din cauza unor variații extreme de temperatură în Spania, care au generat „oscilații anormale” în liniile de foarte înaltă tensiune. Aceste oscilații au fost provocate de un fenomen cunoscut sub numele de „variație atmosferică indusă”, care a dus la disfuncționalități în sincronizarea sistemelor de energie între Spania și alte țări din rețeaua europeană interconectată.

În urma acestui incident, au avut loc perturbări succesive în întreaga rețea electrică europeană, afectând atât Spania, cât și Portugalia. De asemenea, REN a subliniat că problema este una extrem de complexă și, din cauza necesității de a reechilibra fluxurile de energie la nivel internațional, ar putea dura până la o săptămână pentru ca rețeaua să fie complet normalizată.

Centralele nucleare nu mai produc energie electrică, în Spania  

În urma penei de curent generalizate, centralele nucleare ale țării (cinci din cele șapte reactoare în funcțiune) au încetat să mai producă energie electrică. 

Președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, se află în prezent în drum spre Centrul de control al Red Electrica „pentru a clarifica circumstanțele care afectează furnizarea de energie electrică”.

„Cauzele sunt analizate și se folosesc toate resursele pentru a le rezolva”, spune Ministerul pentru Tranziție Ecologică.

Orașele Valencia și Barcelona au rămas fără curent electric, întreaga rețea feroviară spaniolă a fost oprită, serviciile de internet nu au mai funcționat, iar pe străzi a fost haos, traficul acumulându-se în Madrid și Lisabona, potrivit dailymail.

Mii de oameni au luat cu asalt supermarketurile din orașe pentru a-și face provizii de apă și hrană. 

Videoclipuri online arată cum rețelele feroviare din orașele spaniole au intrat în haos, oamenii fiind evacuați prin tuneluri, în timp ce pene de curent afectau stațiile de metrou și opreau trenurile.

O parte din Franța a rămas, de asemenea, fără curent electric în urma întreruperilor din Spania și Portugalia, a confirmat operatorul de rețea al țării. Conform celor mai recente informații, au fost raportate alte întreruperi până în Belgia. 

Momentul în care o familie a fost strivită de o alunecare de teren la o spălătorie în Turcia: tatăl și cele două fiice au murit

Un bărbat și cele două fiice minore ale sale au fost uciși, iar mama lor a fost rănită de o alunecare de teren în timp ce se aflau la o spălătorie auto din Samsun, nordul Turciei, duminică seara, 27 aprilie.

Incidentul a avut loc într-o spălătorie din Canik, pe autostrada Samsun-Ordu. Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, pământul și bolovanii s-au prăbușit peste spălătoria și benzinăria de lângă, prinzând familia sub dărâmături, potrivit Turkish Minute.

La fața locului au sosit mai multe echipaje, inclusiv cele de căutare și salvare ale Autorității turce pentru gestionarea dezastrelor și situațiilor de urgență (AFAD), pompieri, poliție și personal medical.

Salvatorii au reușit să o scoată în viață din dărâmături pe mama copiilor, în vârstă de 29 de ani. Aceasta a fost transportată la spital cu fracturi multiple. Între timp a fost operată, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit.

Din nefericire pentru ea, soțul ei, în vârstă de 35 de ani și cele două fete, în vârstă de 5 și 7 ani, nu au supraviețuit în urma incidentului.

Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, condamnat la încă 15 ani de închisoare

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost condamnat astăzi la încă 15 ani de închisoare, în urma unei noi sentințe pronunțate de Judecătoria raională Podil din Kiev. Instanța l-a găsit vinovat de organizarea trecerii ilegale a frontierei de stat și de instigare la dezertare în favoarea Federației Ruse. În același dosar, fostul adjunct al șefului Direcției de Protecție de Stat – responsabil de securitatea președintelui ucrainean – a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru aceleași infracțiuni.

Potrivit anchetei, pe 23 februarie 2014, Ianukovici, în complicitate cu al doilea inculpat și cu reprezentanți ai Federației Ruse, a traversat ilegal frontiera Ucrainei pe calea aeriană, organizând transportul a cel puțin 20 de persoane din anturajul său apropiat și din rândul militarilor Direcției de Protecție de Stat.

Zborul a avut loc în afara punctelor oficiale de trecere a frontierei aeriene. Grupul a decolat cu trei elicoptere militare rusești, pilotate de membri ai forțelor armate ale Federației Ruse, de pe marginea satului Urzuf, raionul Manguș, regiunea Donețk, către Rusia, aterizând pe aerodromul militar din orașul Eisk. După o ședere temporară acolo, au plecat spre Anapa și, ulterior, cu un avion militar de transport furnizat de Federația Rusă, au ajuns la aerodromul militar „Gvardiiskoe” din Crimeea.

Ulterior, fostul președinte a decis, cu sprijinul armatei ruse, să părăsească definitiv Ucraina. În timp ce se afla în unitatea militară a Flotei ruse a Mării Negre din apropierea golfului Kazacia din Sevastopol, el i-a instigat pe militarii Direcției de Protecție de Stat care îl păzeau să dezerteze și să plece în Rusia. De pe teritoriul Crimeei, fostul președinte a fost evacuat pe cale maritimă de către trupele ruse.

O parte dintre angajații Direcției de Protecție de Stat a părăsit Ucraina împreună cu fostul președinte, fiind transportați cu o navă militară din Sevastopol spre Rusia. Aceștia nu s-au mai întors în serviciul militar.

Traseul de deplasare al fostului președinte pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse a fost organizat și monitorizat de către angajați ai Serviciului Federal de Protecție și ai Districtului Militar de Sud al Federației Ruse, în coordonare directă cu președintele Rusiei.

Sentința a fost pronunțată în procedură specială, in absentia, întrucât Ianukovici și fostul oficial al Direcției de Protecție se sustrag de la justiție. Procurorii au solicitat pedepse maxime, iar instanța a admis integral solicitările.

De precizat că aceasta este a doua condamnare definitivă a fostului lider ucrainean. În ianuarie 2019, Viktor Ianukovici a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru trădare și complicitate la purtarea unui război de agresiune.


Viktor Ianukovici s-a născut pe 9 iulie 1950, în orașul Ienakiieve, regiunea Donețk. A devenit o figură importantă în politica ucraineană în anii 2000, fiind susținut în special în regiunile din estul țării, cu orientare pro-rusă.

A ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei în două rânduri: între 2002–2004 și 2006–2007.

A fost președinte al Ucrainei între 25 februarie 2010 și 22 februarie 2014. În timpul mandatului său, Viktor Ianukovici a promovat o politică de apropiere față de Federația Rusă și a blocat semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt care a declanșat protestele cunoscute drept EuroMaidan.

După violențele din februarie 2014, Ianukovici a fugit din Ucraina și s-a refugiat în Rusia. În aceeași lună, a fost destituit de Parlamentul Ucrainei, fiind acuzat de „abandonarea atribuțiilor constituționale”.

Trump refuză să vândă Patriot Ucrainei. „Nu pornești război împotriva cuiva de 20 de ori mai mare și apoi speri să primești rachete”
Articolul anterior
Averea bașcanului, sub lupa ANI. Inspectorii urmează să verifice inclusiv dacă rudele care i-ar fi făcut donații dispuneau de mijloace financiare legale pentru astfel de „cadouri”
Articolul următor