Tragedie! Doi copii minune ai alpinismului românesc au murit într-o avalanșă

23/04/2017

Dor Geta Popescu, de 13 ani, multiplă recordmană mondială și europeană, și Erik Gulacsi, recordman european, se află printre victimele avalanșei din Munții Retezat. Cei doi făceau parte dintr-un grup de turiști care a fost surprins de o avalanșă în Munții Retezat, printre care se aflau și tații lor.

Copiii erau însoțiți de cinci adulți – trei dintre ei au fost răniți de avalanșă. Rănile supraviețuitorilor nu sunt însă foarte grave, spun echipajele de salvare.

Meteorologii anunțaseră încă de vineri că în masivul Retezat e risc maxim de avalanșă. A nins mult, iar vântul a bătut cu aproape 100 de kilometri pe oră.

Potrivit salvamontiștilor, cei doi adolescenți care au murit pe munte au fost loviți puternic de stânci în momentul declanșării avalanșei. Aceștia erau desprinși dintr-un grup mai mare de 50 de persoane.

Dor Geta Popescu era considerată alpinista fenomen a României. La doar 13 ani, reușise să intre deja în Cartea Recordurilor. A reușit în luna mai 2016 să doboare două recorduri mondiale de vârstă într-o singură lună, după ce a atins vârful Denali din Alaska și Pico de Orizaba din Mexic. Avea în palmares șase recorduri mondiale și unul european.

Dor Geta Popescu a obținut primul record când avea 10 ani, în august 2013, devenind cea mai tânără alpinistă din lume care a atins Vârful Ararat (5.137 de metri). Până atunci, recordul era de 12 ani și 6 luni și era stabilit de sora ei, în anul 2007. Un an mai târziu, în august 2014, Geta Popescu a reușit să cucerească Vârful Damavand (5.671 de metri) din Iran, cel mai înalt vulcan al Asiei.

În decembrie 2015, Dor Geta Popescu a reușit să devină cea mai tânără alpinistă din lume care a urcat pe Ojos del Salado (6.893de metri) la doar 12 ani depășind din nou recordul surorii ei din 2008. În luna februarie a anului 2016 a obținut un alt record mondial de vârstă, când a urcat pe Aconcagua (6.960 de metri), cel mai înalt vârf din America de Sus.

Erik Gulacsi, a doua victimă a avalanșei din Retezat, avea 12 ani și era și el un alpinist profesionist. Era coleg de club cu Dor Geta Popescu și practica alpinismul de la vârsta de opt ani.

A reușit să escaledeze cele mai înalte vârfuri din România. Erik a reușit să ajungă în august 2016 pe vârful Elbrus la 5.642 de metri altitudine, devenind cel mai tânăr băiat din Europa care a reușit acest lucru. În ianuarie 2017 a stabilit un nou record european de vârstă când a atins vârful Aconcagua, 6962 metri, la doar 12 ani.

sursa

După Australia și Franța, și Grecia se pregătește să introducă restricții în funcție de vârstă pentru rețelele sociale

Grecia va adopta măsuri pentru a reduce dependența copiilor de social media. Atena vrea să introducă restricții în funcție de vârstă pentru rețelele sociale, cu scopul de a proteja minorii sub 15 ani de pericolele dependenței digitale, scrie Kathimerini, scrie digi24.ro.

Măsura se aliniază modelelor de succes adoptate în Australia și Franța, unde măsuri similare de verificare a vârstei s-au dovedit promițătoare în reducerea supraexpunerii în rândul tinerilor utilizatori. Propunerea guvernului de la Atena include un cadru pentru ca platformele să pună în aplicare verificarea obligatorie a vârstei, împreună cu cerințe privind consimțământul părinților pentru utilizatorii sub 15 ani.

Inițiativa este susținută de un raport al unui comitet științific. Recomandările includ lansarea de campanii de sensibilizare, dotarea părinților cu instrumente de gestionare a timpului petrecut în fața ecranului și reformarea algoritmilor pentru a reduce expunerea minorilor la conținuturi dăunătoare. Urgența problemei a fost subliniată de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis în timpul unui discurs la ONU în septembrie. Citând cartea lui Jonathan Haidt „The Anxious Generation”, Mitsotakis a evidențiat impactul psihologic al timpului excesiv petrecut în fața ecranului asupra copiilor.

Pentru a depăși provocările legate de implementare, Grecia caută sprijin la nivel european. Sunt în curs discuții pentru stabilirea unei vârste de maturitate digitală de 15 ani la nivelul UE, cu restricții corespunzătoare în toate statele membre. Ministrul guvernanței digitale, Dimitris Papastergiou, a pledat pentru această inițiativă în cadrul unei reuniuni recente a Consiliului Telecomunicații al UE.

O astfel de colaborare este considerată esențială pentru a face presiuni asupra giganților din domeniul tehnologiei să adopte sisteme solide de verificare a vârstei.

Un nou delir de la Zaharova. Îndeamnă rușii să nu călătorească în Occident pentru că riscă să fie „vânați”

Rusia a declarat miercuri că relaţiile cu Statele Unite sunt atât de conflictuale încât cetăţenii ruşi nu ar trebui să călătorească în SUA, Canada şi unele ţări UE, deoarece riscă să fie „vânaţi” de autorităţile americane, relatează Reuters citat de digi24.ro.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că relaţiile cu Statele Unite sunt pe punctul de a se rupe. „În contextul confruntării tot mai mari în relaţiile ruso-americane, care sunt pe punctul de a se rupe din vina Washingtonului, călătoriile în Statele Unite ale Americii în mod privat sau din necesitate oficială sunt pline de riscuri serioase”, a spus Zaharova într-un briefing de presă. „Vă îndemnăm să continuaţi să vă abţineţi de la călătorii în Statele Unite ale Americii şi statele satelit aliate, inclusiv, în primul rând, Canada şi, cu câteva excepţii, ţările Uniunii Europene, în timpul acestor sărbători”, a afirmat ea. Diplomaţii ruşi şi americani spun că relaţia dintre cele două ţări este mai rea decât oricând de la criza rachetelor cubaneze din 1962, din cauza dezacordurilor privind războiul din Ucraina. Relaţiile au atins un punct de criză luna trecută din cauza utilizării de către Ucraina a rachetelor americane şi britanice pentru a lovi teritoriul rusesc, iar Rusia şi-a coborât pragul nuclear. Atât Moscova, cât şi Washingtonul se acuză reciproc de reţinerea cetăţenilor pe baza unor acuzaţii false care nu au niciun fundament.

Protestatarii din Tbilisi decorează bradul de Crăciun cu fotografii ale victimelor represiunilor

Protestele masive din capitala Georgiei continuă pentru a 11-a zi, iar duminică, 8 decembrie, participanții au decorat bradul de Crăciun amplasat în fața Parlamentului pe bulevardul Rustaveli cu fotografii ale activiștilor și jurnaliștilor răniți în timpul dispersării manifestațiilor. Protestatarii au împiedicat autoritățile locale să finalizeze decorarea bradului, scrie moldova1.md.

Bradul, instalat mai devreme de către primăria Tbilisi, a devenit un simbol al nemulțumirii față de acțiunile guvernului. Pe lângă fotografii, protestatarii au adăugat steagurile Georgiei, Uniunii Europene, Ucrainei și Statelor Unite. În aceeași seară, un manechin reprezentându-l pe Zviad Kharazishvili, șeful Departamentului pentru Sarcini Speciale, a fost ars în semn de protest.

„Primarul din Tbilisi, Kakha Kaladze, a încercat în secret să instaleze un pom de Crăciun peste noapte, după dispersarea protestelor. În replică, cetățenii au împodobit bradul cu fotografii ale victimelor violenței regimului – cei bătuți și arestați pentru apărarea unei Georgii libere și europene”, a scris cercetătoarea în domeniul corupției din cadrul Transparency International Georgia, Katie Shoshiashvili.

Primarul Tbilisiului, Kakha Kaladze, a declarat că bradul va fi readus la o stare corespunzătoare. În noaptea de 9 decembrie, în jurul orei 2:00, majoritatea protestatarilor au părăsit piața din fața Parlamentului, fără să fie raportate incidente de folosire a forței.

Menționăm că, în timpul protestelor, manifestanții au format echipe de autoapărare, după ce mai mulți participanți și jurnaliști au fost atacați de persoane necunoscute înarmate, îmbrăcate în negru. În plus, opoziția georgiană a avertizat cu privire la prezența unor jurnaliști acuzați de propagandă rusă. Printre aceștia se numără Patrick Lancaster, cunoscut pentru reportajele sale din regiunile ucrainene ocupate de Rusia.

Manifestațiile au fost declanșate după anunțul premierului Irakli Kobakhidze privind amânarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, s-a alăturat protestatarilor și a cerut organizarea unor noi alegeri parlamentare.

Mai multe state europene, inclusiv Estonia, Letonia, Lituania și Ucraina, au impus sancțiuni împotriva oficialilor georgieni responsabili de reprimarea protestelor. De asemenea, Olanda a cerut suspendarea regimului fără vize cu Georgia, într-un gest de solidaritate cu protestatarii.