Vera Brejneva a căzut de la o înălţime de 3 metri

După ce a fost internat mai mult de cinci săptămâni din cauza unei duble pneumonii, medicii i-au spus Papei Francisc că are nevoie de două luni de odihnă – dar liderul celor 1,4 miliarde de catolici din lume a continuat să lucreze până la sfârşit, relatează Reuters.

În Duminica Paştelui, cu o zi înainte de moartea sa la vârsta de 88 de ani, Papa Francisc a făcut prima sa apariţie publică prelungită de după luna februarie, el intrând în Piaţa Sfântul Petru într-un papamobil alb pentru a saluta mulţimea care îl aclama.

Şi pentru a doua oară de când a părăsit spitalul la 23 martie, papa s-a întâlnit duminică şi cu lideri străini, primindu-l pe vicepreşedintele american JD Vance la reşedinţa sa pentru o scurtă întâlnire. „Am fost fericit să-l văd ieri, deşi era evident foarte bolnav”, a scris Vance pe X. «Dumnezeu să-l odihnească în pace».

Prim-ministrul croat Andrej Plenkovic şi familia sa au avut, de asemenea, o scurtă întâlnire cu Francisc duminică. „A fost un moment scurt, dar profund emoţionant, o întâlnire plină de bunătate, zâmbete şi binecuvântare”, a precizat Plenkovic într-un comunicat luni.

Pentru cineva aflat în convalescenţă după o boală prelungită, Papa Francisc a muncit mult.

Cardinalul Michael Czerny, un înalt oficial al Vaticanului care a fost apropiat de Francisc, a declarat că nu crede că Francisc s-a forţat iresponsabil şi că papa avea nevoie să facă mişcare.

„Odihna absolută nu este vindecătoare”, a spus Czerny. „El a echilibrat convalescenţa cu calitatea sa de episcop al Romei”.

Czerny a spus că papa a fost devotat muncii sale de conducere a catolicilor din lume.

Invocând o directivă pe care Francisc a dat-o adesea episcopilor catolici pentru a se asigura că sunt aproape de „turmele lor”, Czerny a spus: „A murit cu mirosul oilor pe el”.

Austen Ivereigh, un biograf al Papei Francisc care a scris, de asemenea, o carte cu papa în 2020, a spus că pontiful „a ascultat cu atenţie sfaturile medicilor săi, dar prioritatea sa a fost misiunea sa de prezenţă”.

Francisc, a spus Ivereigh, a fost „un maestru al timingului”. „S-a asigurat că vom avea un papă pentru Paşte şi şi-a continuat misiunea de prezenţă până la sfârşit”, a spus biograful.

În timpul spitalizării sale, Francisc a suferit crize respiratorii severe, despre care medicii săi au spus ulterior că aproape l-au ucis. Vaticanul a anunţat luni seară că papa a murit în urma unui accident vascular cerebral şi a unui stop cardiovascular ulterior ireversibil.

Cardinalul Kevin Farrell, anunţând decesul pe canalul de televiziune al Vaticanului luni, a declarat că Francisc a murit la ora locală 7:35.

ULTIMELE CUVINTE

De la întoarcerea din spital, Papa Francisc a beneficiat de îngrijire 24 de ore din 24 din partea unei asistente medicale, a declarat anterior Vaticanul. Papa primea oxigen printr-un mic furtun sub nas peste noapte şi în timpul zilei, în funcţie de necesitate.

În timpul spitalizării, papa a folosit, de asemenea, ventilaţie mecanică neinvazivă, care implică plasarea unei măşti pe faţă pentru a împinge aerul în plămâni. El nu a mai folosit ventilaţia după ce a părăsit spitalul, a declarat Vaticanul.

În ultima sa apariţie publică de duminică, Francisc a spus doar câteva cuvinte, urând un Paşte fericit cu o voce răguşită celor aproximativ 35.000 de oameni adunaţi în Piaţa Sfântul Petru.

Într-un mesaj tradiţional de Paşte, citit de un asistent, Francisc a reiterat apelul său frecvent pentru încetarea focului în Gaza, calificând situaţia umanitară din enclavă drept „deplorabilă”.

Papa a cerut, de asemenea, grupului militant palestinian Hamas să elibereze ostaticii rămaşi şi a condamnat ceea ce a numit o tendinţă „îngrijorătoare” a antisemitismului în lume.

Părintele Gabriel Romanelli, de la parohia din Gaza pe care Papa a sunat-o în mod regulat în timpul războiului dintre Israel şi Hamas, a declarat pentru Vatican News: „Papa ne-a sunat pentru ultima dată sâmbătă seara, cu puţin timp înainte de începerea Vigilei pascale, în timp ce rosteam Rozariul. El ne-a spus că se roagă pentru noi, ne-a binecuvântat şi ne-a mulţumit pentru rugăciunile noastre pentru el”.

Duminică, în timp ce Papa străbătea piaţa în papamobilul său, oamenii se aliniau pentru a se apropia de el, mulţi ţinând în mâini steaguri naţionale şi strigând „viva il papa!” (Trăiască Papa!). Unii i-au întins copii pentru a-i binecuvânta.

Ministrul italian al familiei, Eugenia Roccella, a declarat că Papa Francisc „a dat totul, până la capăt”.

Papa, a precizat ea într-un comunicat, „a ales să nu se menajeze, transmiţând în suferinţa sa, prin apropierea fizică, un mesaj despre întreaga sa papalitate”.

O femeie din Carolina de Sud a fost salvată după ce ChatGPT i-a recomandat să-și verifice tensiunea și să cheme ambulanța. Natallia Tarrien, o femeie însărcinată în vârstă de 28 de ani din Carolina de Sud, a apelat la chatGPT atunci când a simțit o tensiune inexplicabilă în maxilar, scrie playtech.ro.

Un chatbot și o decizie rapidă: cum inteligența artificială a contribuit la salvarea a două vieți

Fără alte simptome evidente, a întrebat chatbot-ul chatGPT de ce simte acel disconfort. Recomandarea a fost una de-a dreptul neașteptată: să își verifice tensiunea arterială.

După ce a constatat o valoare de 142/109 și apoi o creștere și mai accentuată, ChatGPT i-a transmis un avertisment clar: „Sună la ambulanță. Acum”. La sosirea echipajului medical, tensiunea îi urcase deja la 200/146.

Transportată de urgență la spital, Tarrien a fost diagnosticată cu preeclampsie, ceea ce se traduce printr-o complicație gravă a sarcinii caracterizată prin hipertensiune. Medicii au decis să inducă nașterea imediată, reușind să salveze atât mama, cât și copilul.

„Dacă adormeai în seara aceea, nu te mai trezeai”, i-au zis medicii

Deși copilul s-a născut în siguranță, starea mamei a continuat să se deterioreze temporar. Două zile mai târziu, vederea i s-a diminuat drastic, scrie MSN.

A urmat o investigație prin RMN pentru a exclude posibile complicații neurologice. Din fericire, nu s-a depistat nicio problemă gravă, iar vederea i-a revenit progresiv.

„În ziua a cincea am putut vedea pentru prima dată clar fața bebelușului meu”, a spus Tarrien. Medicul i-a confirmat apoi că, dacă ar fi ales să se culce în loc să ceară ajutor, nu s-ar mai fi trezit.

Specialiștii avertizează: AI nu înlocuiește consultația medicală

Medicul Ola Otulana, intervievat de Newsweek, spune că ChatGPT nu este un instrument de diagnostic și nu cunoaște istoricul medical al pacienților.

Cu toate acestea, cazul demonstrează importanța de a reacționa la simptome, chiar și atunci când acestea par minore.

Clipul postat de Tarrien pe Instagram a strâns peste 24 de milioane de vizualizări și mii de comentarii. Astăzi, mama și copilul sunt sănătoși, iar tensiunea și vederea s-au normalizat. „Sunt recunoscătoare în fiecare zi că am ascultat acel sfat”, a concluzionat Tarrien.

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, după ce a apărut de Paşte în balconul de la Paţa Sfântul Petru, relatează AFP. Duminică, de Paşte, el a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea ”Urbi et Orbi”, pe care a ţinut s-o spună cu o voce foarte slabă.

Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisiei-surpriză a lui Benedict al XVi-lea şi s-a dedicat pontificatului din prima şi până în ultima clipă.

În februarie 2025 şi-a amânat iar şi iar internarea la spital din cauza acestei ”bronşite”, care nu mai trecea.

După ce a fost internat la Spitalul Gemelli, la Roma, la 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiţilor, a fost diagnosticat cu o pneumonie la amblii plămâni care-i provoca insuficienţe respiratorii.

Situaţia părea să se îmbunătăţească treptat, până la o criză respiratorie, într-o vinere, la 28 februarie, care a fost confirmată la 3 martie, şi anume ”două episoade de insuficienţă respiratorie acută cauzată de o acumulare importantă de mucus endobronhic şi de un bronhospasm consecutiv”, potrivit Vatocanului.

Acest lucru a impus ”două bronhioscopii din necesitatea de a aspira secreţiile abundente”.

Potrivit Vaticanului, Papa a rămas ”treaz” şi a ”cooperat” în timpul procedurii.

Dintre cele trei probleme de sănătate pe care le avea, problema respiratorie şi pulmonară l-a răpus pe acest bărbat mai degrabă robust şi foarte voluntar.

Această fragilitate îl afecta pe acest workaholic de trei ierni. Ea l-a oprit definitiv după o uşoară îmbunătăţire, care i-a determinat pe medici să accepte externarea sa la 23 martie.

Această insuficienţă respiratorie cronică era veche. Lobul superior drept al plământului i-a dost extirpat pe când avea 21 de ani şi a fost internat de urgenţă la 29 martie 2023, tot la Spitalul Gemelli, cu ”dificultărţi de respiraţie”.

Era vorba despre o ”bronşită infecţioasă” care ”nu avea legătură cu covid-19”, o boală împotriva căreia a fost vaccinat de mai multe ori, dădea asigurări Vaticanul. 

La sfârşitul lui 2023, Francisc îşi exprima dorinţa de a nu fi înmormântat în Bazilica Sf. Petru, ci în Bazilica romană Santa Maria Maggiore.

Ultimul dintre cei şapte papi înmormântaţi acolo este Clement al IX-lea, în 1669.

Un conclav care să-i alagă succesorul lui Francisc I se va deschide abea peste cel puţin două săptămâni.

Totul este prevăzut în cel mai mic detaliu pentru a asigura ”vacanţa” Scaunului Apostolic.

Anunţul morţii Papei îi eliberează de responsabilităţi pe toţi responsabilii principali.

În noiembrie 2024, Francisc a edicatt noi norme – foarte simplificate – cu privire la funeralii, suprimând de exemplu cele trei sicrie care se pun unul în altul, din chiparos, plumb şi stejar. 

El a ales un sicriu simplu de zinc, pus într-unul de lemn, în care va fi expus în Bazilica Sf. Petru, aproape de pământ şi neînălţat.

Papa, plasat sub o observaţie medicală strictă, cu o sănătate rezistentă şi o energie nebună, suferea de alte două afecţiuni fizice.

El avea, pe de o parte probleme de ordin digestiv, care necesitau uneori amânarea unor întâlniri, dar într-o proporţie normală.

El a fost supus, însă, la 4 iulie 2021, unei intervenţii chirurgicale-surpriză, cu privire la o ”stenoză diverticulară simptomatică a colonului”, potrivit Vaticanului, când a fost internat timp de zece zile.

Papa a fost spitalizat din nou la 7 iunie 2023, cu o ”hernie intestinală” care a necesitat punerea unui ”proteze” interne în vederea evităii unei ”ocluzii”, potrivit Vaticanului.

Procedura s-a desfăşurat ”fără complicaţii”, porivit chirurgului său.

Vaticanul inaugura cu această ocazie un nou mod de comunicare, cerut de către Francisc, dându-le periodic medicilor cuvântul să vorbească despre starea sa de sănătate.

O sciatică cronică, legată de o problemă la coapsă care-l obosea mult, a provocat o inflamaţie la genunchi, în urma unei căderi şi unei fracturi de articulaţie.

Aceasta l-a pus în scaunul cu rotile la începutul lui 2022 pe un bărbat cu o voinţă de fier, un lucru pe care l-a trăit ca pe o ”umilire”, dar peste care a trecut rapid, mărturisea el.

Însă el nu a vrut niciodată să-şi ia concediu.

Singura odihnă a iezuitului de şcoală veche, care se trezea zilnic la ora 4.00 şi se culca la ora 22.00, era o scurtă siestă la începutul după-amiezii.

El îşi împărţea timpul între rugăciune, meditaţie, slujbă, reuniuni de lucru – avea reputaţia că stătea cu ochii pe tot ceea ce se petrecea la Vatican – şi întâlniri oficiale şi oficioase.

Sărea peste cititul dosarelor şi îi plăcea mai ales contactul personal, pentru a-şi face singur o părere. Dădea telefon direct atât în Vatican, cât şi în afară.

Francisc îşi evocă posteritatea în ultima autobiografie – intitulată ”Sper”, publicată la 15 ianuarie 2025.

”Biserica va merge înainte. În istoria sa, eu sunt doar o trecere”, scrie el.

Acest Papă care a lansat o reformă radicală a culturii clericale a Bisericii Catolice, şi-a exprimat în mai multe rânduri dorinţa de a demisiona în cazul incapacităţii de a guverna.

Moartea acestui lider religios cu 44 de milioane de abonaţi pe X lasă Biserica şi lumea şocate.

Această personalitate internaţională ieşită din comun, admirată şi criticată deopotrivă, respectată şi controversată, era de neevitat. El nu lăsa pe nimeni indiferent.