Femeia de afaceri a recurs la un gest impus de societatea niponă. În prezent este în vacanță în Japonia, dar nu-și poate etala fața.
Producătoarea lui Dima Bilan este într-o vacanță exotică alături de soțul ei, Evghenii Plushenko. Dar, sănătatea îi cam joacă festa. Aceasta a prins o viroză care a țintuit-o la pat pentru câteva zile.
După ce s-a refăcut, a ieșit în lume cu o mască pe față. Aceasta este o regulă care nu poate fi încălcată. În Japonia, orice bolnav este obligat să poarte mască. Dar, din fericire, există multe modele de măști cu care nu ți-e rușine să ieși în lume și să faci poze.
Peste 200 de morminte cu coroane funerare ale luptătorilor Wagner, descoperite într-un oraș din Siberia
Peste 200 de morminte cu coroane funerare având însemnele Wagner au fost descoperite într-un cimitir din Siberia, relatează site-ul local de știri Tayga.info citată de hotnews.ro.
Săptămâna trecută, au apărut informații potrivit cărora un cimitir cu mormintele a 53 de luptători din grupul rus de mercenari Wagner a fost descoperit în regiunea siberiană Irkutsk.
Acum, ultimele morminte proaspăt săpate în orașul Novosibirsk reflectă numărul tot mai mare de luptători pe care gruparea de mercenari îi pierde.
Tayga.info scrie că mulți dintre luptătorii morți nu se află pe listele oficiale ale deceselor din Rusia.
Grupul paramilitar rus Wagner este o entitate privată, dar managementul și operațiunile sale sunt „profund interconectate” cu comunitatea militară și de informații din Rusia, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un think tank american.
Acesta este condus de Evgheni Prigojin, care a fost la un moment dat supranumit „bucătarul lui Putin”.
Planurile secrete ale Kremlinului pentru țările baltice au fost dezvăluite
O investigație jurnalistică a expus planurile secrete ale Kremlinului de a-și extinde influența asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei în următorii ani, informează Newsweek citat de digi24.ro.
Documentele recent dezvăluite ale administrației lui Putin de la Moscova au fost obținute de publicația suedeză Expressen, Yahoo News și altele. Chiar și înainte de invazia Ucrainei, țările baltice au avertizat de mai mulți ani că Rusia ar putea declanșa un război în regiune. Strategiile au fost create de Direcția Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră, care a mai conceput și planul Kremlinului de incorporare a Belarusului în uniunea statală cu Rusia ce ar urma să fie implementat până în 2030. În documente se menționează că este nevoie de înființarea de asociații și organizații pentru a promova cultura rusă și viziunea Kremlinului în rândul populației țărilor baltice.
Mai mult, propaganda rusă ar trebui să menționeze că vorbitorii de limbă rusă sunt discriminați, studenții care vorbesc rusă ar trebui invitați în Rusia, iar demolarea sau mutarea monumentelor construite în era sovietică ar trebui prevenite. „Lucrați cu oamenii de afaceri din Estonia pentru a le explica faptul că Federația Rusă este pregătită să deschidă piața rusă pentru aceștia, cu condiția ca Tallinn să își schimbe politica externă pentru a fi mai pro-Moscova”, se mai menționează într-unul dintre documentele dezvăluite.
Moscova amenință că va lăsa fără curent electric țările baltice dacă nu i se supun
Potrivit strategiei Kremlinului, Moscova ar trebui să se folosească de dependența statelor baltice față de alimentarea cu curent electric din Rusia pentru a evidenția riscul de a fi deconectate de la rețeaua rusească de electricitate la care se expun Estonia, Letonia și Lituania, potrivit Expressen. Livrarea de sisteme de apărare antiaeriană din țările NATO pentru Lituania ar trebui blocate și ele, în timp ce „numărul și amploarea antrenamentelor de luptă ale NATO” în această țară ar trebui reduse, potrivit strategiei Kremlinului. „Obiectivul Rusiei este acela de a convinge comunitatea internațională că este pregătită de o confruntare militare dacă cerințele ei nu sunt respectate”, a spus Darius Jauniškis, șeful serviciului de securitate al Lituaniei.
Planurile lui Putin în Letonia menționează „izolarea NATO” și înființarea unei școli în cadrul unei instituții rusești din capitala țării, Riga. Școala „va deveni un centru pentru întărirea poziției limbii, literaturii și a culturii ruse” până în 2025, urmând ca, cel mai târziu în 2030, limba rusă să devină limbă de stat în Letonia. Yahoo News scrie că atât Estonia, cât și Letonia au adoptat recent reforme care vor duce într-un final la interzicerea cursurilor de limbă rusă în școlile și grădinițile din aceste țări.
În cazul unui conflict NATO-Rusia, țările baltice ar fi primele ținte ale armatei ruse
Serviciul străin de informații al Estoniei a spus în februarie că Rusia ar putea exercita o „presiune militară credibilă” asupra statelor baltice și că Rusia le consideră a fi „cea mai vulnerabilă parte din NATO”. În cazul unui conflict NATO-Rusia, țările baltice ar deveni cel mai probabil principala țintă a presiunii militare rusești, potrivit aceluiași serviciu de informații. Întrucât planurile au fost concepute în vara și toamna anului 2021, unele dintre obiective s-ar putea să se fi schimbat între timp, în special după declanșarea invaziei Ucrainei. Planurile Kremlinului reflectă vechile tactici sovietice. „Aceasta este vechea metodă KGB: ‘Trebuie să ne slăbim inamicii. Și cel mai bun mod de a-i slăbi este din interior, nu din afară’. La ceea ce ei sunt buni este divizarea societății, crearea de probleme și de conflicte”, a spus pentru VSquare expertul lituanian în afaceri internaționale, Marius Laurinavičius.
Putin a distrus în 12 luni o armată pe care a construit-o timp de 20 de ani. Dezvăluirile unui renumit istoric
În momentul instalării lui Vladimir Putin la Kremlin, la 31 decembrie 1999, armata rusă se afla după aproape un deceniu de decădere. Convins că locul Rusiei este printre puterile mondiale, fostul agent minuscul din KGB a direcționat resurse semnificative spre militarizarea țării sale. Au urmat 20 de ani de propagandă pe tema înarmării și de încodare a mușchilor împotriva Georgiei și în Siria. Însă războiul din Ucraina a arătat limitele lui Putin și ale armatei sale.
Într-un interviu acordat pentru „Business Insider”, istoricul Mark Galeotti, un fin cunoscător al chestiunilor rusești, face o analiză a refacerii armatei ruse și a dărâmării ei sub ochii lui Vladimir Putin, scrie Adevarul.
Armata rusă, într-o situație catastrofală în deceniul 1990-2000
Potrivit lui Galeotti, armata rusă se afla într-o situație „catastrofală” în momentul accederii lui Putin pe culoarele puterii de la Moscova inițial ca prim-ministru, în august 1999, apoi ca președinte interimar în ultima zi a aceluiași an.
Istoricul britanic rememorează unele aspecte nedemne pentru o armată dotată cu cel mai mare arsenal nuclear din lume, cum ar fi faptul că unii soldați ruși retrași din Germania erau nevoiți să doarmă în tancuri deoarece nu aveau locuințe. Mai mult decât atât, nici nu erau plătiți. „În aceste condiții, (…) armata nu putea aduce nicio garanție pentru securitatea Rusiei. Era, de fapt, o amenințare” la adresa propriei țări și a vecinilor săi, afirmă Galeotti.
Putin nu avea niciun fel de experiență militară în momentul în care a preluat puterea în Rusia. În schimb, fostul agent KGB avea o convingere foarte clară că Rusia trebuie să fie o putere militară serioasă.
„Ideea lui despre statutul de mare putere este una tipică secolului XIX”, adică o țară cu „capacitatea de a intimida sau constrânge alte state să facă ceea ce vrea”, afirmă Galeotti.
Așadar, continuă istoricul britanic, Putin a mizat pe crearea unei „armate foarte puternice”.
Georgia, un moment de reflecție
Armata imaginată de Putin a fost testată într-un război prelungit în Cecenia și apoi în Georgia. În ceea ce privește războiul ruso-georgian, Galeotti spune că nu s-a pus deloc problema câștigătorului, întrucât disproporția era prea mare între cele două părți beligerante. Însă existau așteptări asupra unei victorii mai ușoare.
De altfel, războiul ruso-georgian a scos la iveală o serie de gafe și aspecte hilare. „Rusia a pierdut mai multe avioane din cauza propriilor incidente cu tiruri frățești decât din cauza apărării antiaeriene a Georgiei”, subliniază Galeotti. De asemenea, vehiculele blindate rusești au rămas în pană mai degrabă din cauza defecțiunilor decât din cauza daunelor suferite în luptă. Nici comunicațiile nu au fost la înălțime, un general fiind nevoit să ceară telefonul unui jurnalist pentru a lua legătura cu soldații aflați sub comanda sa. În același timp, toate aceste aspecte „au furnizat muniția necesară pentru a convinge comandamentul de rang înalt, recalcitrant și conservator, să accepte (…) reforma”, precizează Mark Galeotti.
Ambiții mai mari decât posibilitățile economice
Reformele întreprinse după războiul din Georgia căutau „să scoată armata (rusă, n. red.) din era sovietică”, explică el. În multe privințe, Putin a încercat să imite Statele Unite. „Însă, desigur, este mai greu să concurezi cu Statele Unite atunci când ai un PIB aproximativ la fel cu cel al Spaniei”, subliniază istoricul britanic.
Kremlinul a pus accent pe forțele nucleare și cele de proiecție a puterii. Totodată, și-a dorit o forță modernă, flexibilă, capabilă să opereze pe întregul spectru al operațiunilor militare.
Anexarea peninsulei Crimeea (în martie 2014) și intervenția din Siria (lansată în septembrie 2015) au fost interpretate ca indicii că reformele aveau un impact real. Totuși, în retrospectivă, reformele se limitau la elementele de elită din cadrul armatei, spune Mark Galeotti.
Greșelile lui Putin
Războiul din Ucraina arată limitele acestei reforme, alimentate și de faptul că Putin tinde să subordoneze deciziile militare obiectivelor politice.
Erorile s-au ținut lanț. În primul rând, Putin a crezut într-o capitulare rapidă și prin urmare nu și-a făcut de la început un plan pentru un război de lungă durată.
În primele zile ale invaziei, armata rusă nu a dispus de structuri specializate, nu a avut un lanț logistic eficient și nici măcar un comandant clar de război. Practic, armata rusă și-a încălcat propria metodologie de război pentru că Putin nu credea într-un război. „Pare să fi crezut cu adevărat că Ucraina, această non-țară (în opinia liderului de la Kremlin, n. red.), nu va fi apărată de propriul ei popor și practic s-ar destrama la primul ghiont”, apreciază Mark Galeotti.
Potrivit istoricului britanic, în pofida faptului că au trecut 14 luni de la lansarea invaziei din Ucraina, armata rusă încă improvizează și nu are un obiectiv clar. Problema reală este că Putin continuă să încerce să gestioneze absolut totul, lipsindu-i de autoritate pe generali, este de părere Mark Galeotti. Un exemplu clasic este cel al fostului comandant al forțelor armate rusești angajate în războiul din Ucraina, generalul Serghei Surovikin, care a fost înlăturat de liderul de la Kremlin pentru că nu era suficient de agresiv.
Ultimul război al lui Putin?
„Cred că generalii (ruși, n. red.) fac tot ce le stă în putință, dar nu fac față din cauza faptului că și-au pierdut cele mai bune echipamente și cei mai buni soldați în primele săptămâni și luni ale războiului. Așadar, forțele pe care le au acum nu le permit să fie inventivi sau inteligenți, iar Putin le pune constant cerințe politice care denaturează orice fel de strategie” militară, subliniază Galeotti.
În opinia sa, dacă războiul s-ar termina mâine, armata rusă ar avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul la care se afla înainte de lansarea războiului la scară largă din Ucraina. Însă acest fapt s-ar întâmpla doar dacă Rusia ar fi capabilă să investească, ceea ce este foarte discutabil, afirmă Galeotti.
În concluzie, Putin „a petrecut 22 de ani construind o structură militară și apoi pur și simplu a distrus-o. Acesta este motivul pentru care cred că acesta este ultimul război al lui Putin, în afară de faptul că ar putea duce la căderea lui politică”, conchide istoricul Mark Galeotti.
