Stoltenberg: ”Putin pregăteşte noi ofensive. Trebuie să ajutăm mai mult Ucraina”

Secretarul general al NATO a declarat marţi dimineaţă, înainte de reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina, că este mai important ca niciodată ca aliaţii să furnizeze sprijin pentru Ucraina, în condiţiile în care săptămâna viitoare se împlineşte un an de la invazia rusă, iar Vladimir Putin se pregăteşte de „noi ofensive şi noi atacuri”.  De partea cealaltă, Kremlinul acuză că NATO devine din ce în ce mai implicată în conflictul din Ucraina, scrie observatornews.ro.

Jens Stoltenberg a declarat că miniştrii apărării din ţările aliate se întâlnesc marţi şi miercuri într-un „moment critic pentru securitatea noastră”, relatează Agerpres. 

„Săptămâna viitoare marcăm primul an al teribilului război din Ucraina, o invazie la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, Şi nu există semne că preşedintele Putin se pregăteşte pentru pace. Ceea ce vedem este contrariul, el se pregăteşte de mai mult război, de noi ofensive şi noi atacuri”, a spus secretarul general.

„Aşa că este chiar mai important ca aliaţii şi partenerii NATO să furnizeze mai mult sprijin pentru Ucraina. Şi ne vom întâlni astăzi în cadrul Grupului de contact pentru Ucraina şi vom răspunde nevoilor urgente de sprijin sporit către Ucraina”, a adăugat el.

El a subliniat că aliaţii trebuie să furnizeze mai multă muniţie Ucrainei şi, în acest sens, să intensifice producţia şi să consolideze industria de apărare pentru a putea furniza muniţia necesară Ucrainei şi a-şi reface stocurile.

„De asemenea, la reuniunea ministerială, vom conveni asupra liniilor directoare pentru planificarea apărării noastre şi pentru consolidarea suplimentară a descurajării. Ceva ce este extrem de important într-o lume care este mult mai competitivă şi mai periculoasă, Şi în care există un război în toată regula în Europa”, a spus Stoltenberg.

De asemenea, a spus el, vor începe să fie discutate angajamentele de investiţii în apărare, respectiv „cum să ne asigurăm că vom continua să investim mai mult în apărare”.

„În acelaşi timp vom aborda protecţia infrastructurii critice, în special a infrastructurii submarine şi a infrastructurii off-shore, pentru că am văzut că aceste cabluri şi conducte submarine sunt vulnerabile şi este important să ne coordonăm mai mult eforturile pentru a proteja infrastructura critică”, a subliniat el.

Secretarul general al NATO s-a folosit de prilej şi pentru a vorbi despre situaţia creată de cutremurele din Turcia. „Suntem cu toţii îngroziţi de bilanţul teribil provocat de cutremurele din Turcia. Aliaţii NATO furnizează ajutor substanţial Turciei. Acest sprijin trebuie să continue şi trebuie să fim solidari şi să susţinem acest sprijin pentru Turcia”, a mai afirmat Stoltenberg.

Rusia: NATO este din ce în ce mai implicată în conflictul din Ucraina

Kremlinul a afirmat marţi că NATO îşi demonstrează zilnic ostilitatea faţă de Rusia şi devine din ce în ce mai implicată în conflictul din Ucraina, relatează Reuters. „NATO este o organizaţie care ne este ostilă şi care îşi dovedeşte această ostilitate în fiecare zi”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. NATO „face tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi arăta cât mai clar implicarea în conflictul privind Ucraina”, a adăugat Peskov.

Moscova a afirmat că livrările de arme către Ucraina de către state ale NATO prelungesc conflictul şi cresc posibilitatea unei noi escaladări. Kievul şi Occidentul spun că livrările de echipamente militare avansate sunt cruciale pentru a ajuta Ucraina să se apere în faţa ofensivei Rusiei, menţionează Reuters.

Un nou șoc pe piața bancară: Acțiunile Deutsche Bank au scăzut puternic vineri

Acțiunile Deutsche Bank au scăzut cu peste 13% vineri dimineață, în urma unei scumpiri puternice a asigurării împotriva riscului neplăţii (CDS), alimentând îngrijorări cu privire la rezistenţa băncilor europene, scrie digi24.ro, citând CNBC.

Российский филиал Deutsche Bank подозревают в причастности к «молдавской  схеме» - NewsMaker

Acțiunile băncii germane au scăzut pentru a treia zi consecutiv și au pierdut acum mai mult de o cincime din valoarea lor în această lună.

Salvarea de urgență a Credit Suisse prin achiziționarea de către UBS ca urmare a prăbușirii Băncii Silicon Valley din SUA a declanșat îngrijorare în rândul investitorilor, amplificată și de deciziile de politică monetară luate de Rezerva Federală a SUA miercuri.

Autoritățile de reglementare elvețiene și globale, dar și băncile centrale au sperat că intermedierea vânzării Credit Suisse către rivalul său va duce la calmarea piețelor, dar investitorii rămân în mod clar sceptici că tranzacția ar fi suficientă pentru a limita problemele din sectorul bancar.

Rivala Deutsche Bank, Commerzbank, ale cărei acţiuni s-au depreciat cu 8,50%, şi Société Générale (-6,72%) înregistrează unele dintre cele mai puternice reculuri în sector.

În acest weekend trecem la ora de vară

Schimbarea orei, pentru a trece la ora de vară 2023, va avea loc în ultimul weekend din luna martie. Pe 26 martie, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile trebuie date cu o oră înainte. Ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Ora de vară 2023. Cum schimbăm ceasurile şi când trecem la ora de vară |  Observatornews.ro

Trecerea la ora de vară are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară 2023, de pe 21 martie, care marchează începutul primăverii astronomice.

Din acest moment, ziua începe „să crească” și noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstițul de vară din 21 iunie 2023.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul cu ora de vară – ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Beneficiile schimbării orei

Potrivit unui studiu realizat de Steve P. Calandrillo de la Universitatea Washing¬ton şi Dustin E. Buehler de la Universitatea din Arkansas, alegerea orei de vară ar conduce la scăderea numărului de accidente rutiere.

„Este mai multă lumină seara, atunci când au loc majoritatea accidentelor fatale, când oamenii vin spre casă după o zi obositoare la birou. Mai mult, rata criminalităţii ar putea scădea pentru că mai mult de jumătate dintre infracţiuni au loc în orele de după lăsarea întunericului, după-amiaza târziu sau seara”, arată rezultatele cercetării.

Alte studii arată că există ramuri economice care pot prospera odată cu trecerea la ora de vară. De exemplu, cei din industria HORECA consideră că o oră în plus de lumină naturală îi face pe oameni să stea mai mult timp pe străzi, cheltuind astfel mai mulţi bani pe diverse activităţi.

Totodată, experții subliniază beneficiile cantităţii mai mari de lumină solară, care contribuie la o bunăstare generală şi la menţinerea sănătăţii, întrucât, după cum bine se ştie, soarele creşte sinteza de vitamina D şi reduce incidenţa „dezordinii afective sezoniere”.

Totuși, trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung

Persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări. De asemenea, atunci când se schimbă ora, persoanele care au o sensibilitate mai mare a ceasului biologic pot resimți mai intens modificarea.

Ele pot avea nevoie de o perioadă mai mare de acomodare, până când se obișnuiesc să se trezească zilnic mai devreme cu o oră.

Specialiştii spun că vom avea nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta, deoarece trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit, iar astfel nivelul de stres poate creşte şi pot apărea dificultăţi de concentrare la serviciu sau la școală.

Efecte negative ale schimbării orei

Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.

În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.

Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.

Un preot din Moscova a bătut o pensionară care vindea flori la câțiva metri distanță

Un pretins sjulitor al bisericii din Moscova a agresat o bătrână, ziua în amiaza mare. Bărbatul agresiv cerea de pomană lângă stația de metrou Marksistskaia, iar pensionara vindea flori la câțiva metri distanță. Presupusul preot a lovit-o pe femeie cu piciorul, în timp ce ținea o icoană în mâini.

Un preot din Moscova a agresat o pensionară: A lovit-o cu piciorul

Canalul Baza relatează că pensionara ar fi decis să-și comercializeze florile puțin mai aproape de locul în care cerșea preotul. Reieșind din imaginile surprinse, „concurentul” nu a apreciat inițiativa femeii, transmite realitatea.md.

Fără să lase icoana din mâini, bărbatul a lovit-o pe bătrână cu piciorul. Cu ochii în lacrimi, femeia a cerut ajutorul trecătorilor.

În cele din urmă, femeia s-a dovedit a fi mai bună la suflet decât preotul, refuzând să cheme ambulanța și poliția.

Liliana Rotaru, Președinta CCF Moldova, despre dragostea de carte
Articolul anterior
Revoltă în Turcia: 100 de constructori, arestaţi după ce au făcut averi cu fier și beton de pe urma celor 25.000 de clădiri prăbuşite
Articolul următor