Anul 2022 a fost unul dificil pentru mulţi, economia îşi revenea încă din pandemie şi restricţiile asociate, Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei, iar continentul european s-a confruntat cu o inflaţie ridicată, şi, în ciuda unor rate ale şomajului stabile în UE, situaţia nu pare una roză pentru tinerii europeni, relatează platforma media European News Room, citată de Agerpres și digi24.ro.
Potrivit unor date publicate luni de Oficiul european de statistică Eurostat, rata şomajului în zona euro a rămas stabilă, la 6,5% din forţa de muncă, în noiembrie 2022, după ce a atins cel mai redus nivel din istorie în luna octombrie 2022. Comparativ cu situaţia din noiembrie 2021, rata şomajului a scăzut cu 0,6 puncte procentuale, graţie revenirii economice post-Covid. Acest indicator a atins cel mai scăzut nivel de la debutul publicării datelor statistice de către Eurostat, în luna aprilie 1998. Datele Oficiului european de statistică se bazează pe definiţia şomajului folosită de Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO).
Conform acestei definiţii, şomerii sunt cei care au căutat activ un loc de muncă în ultimele patru săptămâni şi care sunt disponibili să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni. Pentru Uniunea Europeană ca întreg, rata şomajului a fost de 6% în luna noiembrie 2022, şi în acest caz fiind stabilă comparativ cu luna octombrie 2022 şi de asemenea un minim istoric. Deşi creşterea economică a încetinit, ca urmare a războiului din Ucraina, şi inflaţia accelerată afectează perspectivele pentru lunile următoare, aceasta nu a avut încă un impact asupra şomajului. Cu toate acestea, tinerii continuă să fie afectaţi în mod deosebit. Rata şomajului în rândul persoanelor cu vârsta de până la 25 de ani a ajuns la 15,1% în luna noiembrie a anului trecut, atât în UE cât şi în zona euro, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de octombrie 2022.
Ce mai ridicată rată a şomajului în rândul tinerilor se înregistrează în Spania
Această tendinţă este vizibilă în special în Spania. Piaţa muncii din această ţară a încheiat anul 2022 cu cea mai redusă rată a şomajului de după 2007, fiind înregistraţi doar 2,83 milioane de şomeri. Anul trecut a intrat în vigoare o reformă a pieţei muncii care a limitat contractele de muncă temporare, ceea ce dus la creşterea cu peste 4,9 milioane a contractelor permanente comparativ cu situaţia din 2021.
Cu toate acestea, cel mai izbitor aspect al pieţei muncii din Spania este cifra referitoare la şomajul în rândul tinerilor, care, potrivit celor mai recente date Eurostat, se situa la 32,3% în noiembrie 2022, acesta fiind cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Şomajul în rândul tinerilor era, în România, de aproape 30%, în noiembrie 2022. În cazul României, şomajul în rândul tinerilor (15-24 ani) se afla la un nivel semnificativ, 22,9%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,9% în cazul celor de sex feminin). Cu o rată a şomajului de 5,4% în noiembrie, România se situează printre statele membre UE cu un nivel redus al şomajului. Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în bazele de date ale agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de legislaţia referitoare la stimularea ocupării forţei de muncă.
Fuga creierelor din Bosnia-Herţegovina
În Bosnia-Herţegovina, şomajul în rândul tinerilor este una dintre cele mai urgente probleme. Acest indicator a ajuns la un vârf de aproape 40%. Studiile arată că imposibilitatea sau incapacitatea de a găsi un loc de muncă este principalul motiv pentru care tinerii pleacă în masă din Bosnia-Herţegovina. Potrivit unui articol publicat în revista The Economist, Bosnia-Herţegovina este pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mare fugă a creierelor, iar faptul că până la 51,3% din tinerii care locuiesc încă în Bosnia-Herţegovina sunt interesaţi să plece din ţară este un fenomen îngrijorător. Sunt numeroase motive pentru această stare de lucruri. Unul este faptul că Bosnia-Herţegovina a trecut printr-un proces de tranziţie economică care nu a fost unul de succes. Un alt motiv este sistemul de învăţâmânt inadecvat, care nu a fost modernizat, precum şi veniturile reduse. Datele arată, de asemenea, că cel mai frecvent motiv pentru plecare este situaţia politică instabilă din Bosnia-Herţegovina şi credinţa că există şanse mai mari în altă parte.
Condiţii dificile de trai pentru tinerii Europei, în ciuda faptului că muncesc
Însă, chiar şi în ţările unde şomajul în rândul tinerilor este în scădere, condiţiile de trai pot fi dificile pentru tineri. În Slovenia, numărul şomerilor a scăzut cu aproape o cincime în ritm anual în luna decembrie. Un număr total de 53.181 de şomeri erau în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. Acest număr include şi tinerii cu vârsta între 19 şi 25 de ani, care au reprezentat aproximativ 20% din numărul total, o scădere de 18,7% în ritm anual. Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă estimează că rata şomajului în rândul celor cu vârsta de până la 29 de ani este la un minim istoric în Slovenia. În urmă cu câţiva ani, peste 40.000 de tineri din Slovenia erau şomeri.
Cu toate acestea, Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă subliniază că deseori tinerii intră pe piaţa muncii fără competenţele adecvate şi dau vina pentru acest lucru pe sistemul de învăţâmânt.
Sindicatul Mladi Plus atrage atenţia asupra şomajului ascuns din rândul tinerilor care nu se regăsesc în statisticile oficiale, dar care deseori au un loc de muncă precar. În Bulgaria, şomajul în rândul tinerilor a scăzut în mod semnificativ, de la un nivel de 18% în luna septembrie 2021. Potrivit datelor Eurostat, în luna noiembrie 2022, rata şomajului în rândul tinerilor era de 10,9%, cu doar 4% sub media UE. Cu toate acestea, ponderea tinerilor bulgari care lucrează în economia gri este de două ori mai mare decât în rândul părinţilor lor, potrivit unui sondaj reprezentativ la nivel naţional efectuat în 2022 de Institutul de Filosofie şi Sociologie, în colaborare cu Academia din Bulgaria.
Sunt săraci deşi lucrează
Italia se confruntă cu inegalitatea diferitelor tipuri de salarii. Răspândirea contractelor de muncă atipice a contribuit la deteriorarea calităţii generale a ocupării, ceea ce pe cale de consecinţă a condus la nivele mai mici ale salariului mediu. Combinaţia între salariile orare mai mici şi contractele de muncă part-time a condus la o reducere semnificativă a nivelului salariului anual. Potrivit raportului anual al Institutului Naţional de Statistică din Italia pentru 2022, aproximativ patru milioane de angajaţi din sectorul privat beneficiază de salarii mici. Aceasta înseamnă că au un venit brut anual mai mic de 12.000 de euro. Aproximativ 1,3 milioane de angajaţi primesc un salariu mai mic de 8,41 euro pe oră. Pentru un milion de angajaţi, aceste două elemente se combină. Este vorba în principal de tineri cu vârsta de până la 34 de ani, femei şi străini, cu un nivel de educaţie redus, care trăiesc în sudul Italiei şi sunt angajaţi în sectorul serviciilor.
Germania se confruntă cu un deficit de muncitori calificaţi
După un an marcat de pandemie, război, inflaţie şi criza energetică, rata şomajului în Germania a rămas stabilă în general, chiar dacă a crescut uşor în luna decembrie, a anunţat la începutul anului un oficial german. În luna noiembrie 2022, Germania avea cea mai scăzută rată a şomajului în rândul tinerilor din UE, 5,8%, arată datele Eurostat. Germania consideră că una dintre cele mai mari provocări pentru 2023 este deficitul de muncitori calificaţi. Preşedintele Agenţiei federale pentru ocuparea forţei de muncă, Andrea Nahles, prognozează noi incertitudini pentru 2023, menţionând lipsa de muncitori calificaţi.
Andrea Nahles spune că unul dintre obiectivele pentru anul care a început este îmbunătăţirea sistemului dual de învăţâmânt din Germania, care a cunoscut o acalmie din cauza Covid-19. În Germania, învăţământul vocaţional în sistem dual înseamnă că elevul îşi împarte timpul între cursurile de la şcoală şi pregătirea în cadrul unei companii. Nahles a mai spus că alte măsuri cheie pentru a acoperi deficitul de muncitori calificaţi ar fi atragerea de imigranţi calificaţi şi recalificarea şomerilor.
