Tatiana Țîbuleac a devenit câștigătoarea Premiului European pentru Literatură, cu romanul ,,Grădina de sticlă”!

22/05/2019

News

Tatiana Țîbuleac, scriitoarea din Moldova stabilită la Paris, a câștigat Premiul European pentru Literatură, cu romanul ,,Grădina de sticlă”! Vestea frumoasă a fost împărtășită de către publicația oficială a concursului www.euprizeliterature.eu. Este pentru prima dată în istorie când o moldoveancă devine câștigătoarea prestigiosului premiu!

Tatiana Țîbuleac a fost nominalizată la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, anul 2019, din partea României. Premiul Uniunii Europene pentru Literatură se acordă anual, începând cu anul 2008, unor scriitori contemporani de opere de ficțiune aflați la debut, din fiecare țară participantă la programul Europa Creativă (2014-2020). Țările sunt selectate prin rotație pentru participarea în competiția EUPL.

În 2019, din partea României s-au calificat în concurs următorii scriitori:

Augustin Cupșa, Așa să crească iarba pe noi, Bucharest: Humanitas, 2017
Tudor Ganea, Porci, Iași: Polirom, 2018
Alina Pavelescu, Sindromul Stavroghin, Bucharest: Humanitas, 2019
Tatiana Țibuleac, Grădina de sticlă, Chișinău: Cartier, 2018
Bogdan Alexandru Stănescu, Copilăria lui Kaspar Hauser, Iași: Polirom, 2017

,,Grădina de sticlă” de Tatiana Țîbuleac este o carte a unei copilării dramatice, atipice. Este cartea transformării Uniunii Sovietice și a renașterii limbii române în Republica Moldova. Lastocika, o fetiță orfană, crede că a găsit fericirea absolută atunci când este luată în grijă de o femeie singură și ambițioasă, grijulie dar și foarte dură. Femeia vrea să-i asigure un viitor solid sau vrea, doar, s-o exploateze? Romanul are o duritate împletită cu candoare și oroare. Tonul rămâne parțial poetic, de o poezie șocantă, neașteptată. Limba rusă era limba cultă în Moldova, iar limba română era limba vulgară. Lastocika oscilează între cele două limbi și i se pare o exaltare bizară românismul pe care-l afișează unii. Este, totdată, dezorientată și traumatizată de propriile sentimente. Față de Tamara Pavlovna, binefăcătoarea și asupritoarea ei, se simte dramatic împărțită între recunoștință și ură.

Tatiana Țîbuleac este născută pe 14 octombrie 1978 la Chișinău. După o perioadă în care a lucrat pentru PRO TV, ca reporter, editor și prezentatoare de știri, acum se află stabilită la Paris, unde activează tot în domeniul audiovizualului. Primul roman al scriitoarei ,,Vara în care mama a avut ochii verzi” a apărut în anul 2017.

Finanțat prin intermediul Programului Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru literatură (EUPL) se acordă anual unor autori contemporani de opere de ficțiune, recunoscând talentul literar din toate colțurile Europei.

Pentru a marca această ocazie specială, dar și pentru a celebra diversitatea literaturii europene, multiculturalismului și 10 ani de succes ai Premiului, toți cei care au obținut această distincție au fost invitați să participe la concursul „O poveste europeană: câștigătorii EUPL scriu despre Europa”. Până în 2017 au fost premiați 108 autori din 37 de state europene, pentru opere scrise în limbile lor naționale.

,,Vă mulțumesc tuturor celor care vă bucurați împreună cu mine. Un singur premiu, două țări fericite❤️ Grădina de sticlă este (și) despre asta!”, a menționat Tatiana Țîbuleac, pe pagina sa de facebook, făcând referire la rezultatele concursului.

Felicitări scriitoarei pentru succesul remarcabil!

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.