Timp de 10 ani, Israel a dezvoltat sistemele inteligente de apărare – „Praștia lui David”, „Săgeata” și Iron Dome

Pe lângă sunetul deja familiar al alarmelor antiaeriene, un nou zgomot inconfundabil este pe cale să intre în memoria colectivă a israelienilor: bufnetul înăbușit al exploziilor produse de interceptorii Iron Dome atunci când aceștia nimeresc țintele de pe cer. Acest sistem antirachetă, devenit operațional în 2011, reprezintă însă doar unul dintre cele trei „straturi” ale scutului antirachetă al Israelului, informează Washington Post.

Dar, în afară de Iron Dome, armata israeliană mai dezvoltă în paralel alte două sisteme: „Praștia lui David” (scut antibalistic de rază medie, care va înlocui în timp actualele sisteme antiaeriene Hawk și Patriot) și „Săgeata” (un scut antirachetă de rază lungă destinat cu precădere interceptării rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune),

Peste 1.050 de rachete și proiectile au fost trase în ultimele zile asupra Israelului în cadrul ultimelor confruntări dintre evrei și palestinieni din Fâșia Gaza. Este cel mai mare atac cu rachete asupra Israelului, după ce armata israeliană a distrus o clădire din Gaza, considerată fief al mișcării Hamas. Oficialii militari israelieni susțin că 90% dintre acestea au fost interceptate cu succes de sistemul antirachetă Iron Dome.

Acest nou conflict „asimetric” dezvăluie, în același timp, disproporția dintre cele două tabere: rachetele israeliene, al căror cost poate ajunge până la 100.000 de dolari/interceptor distrug rachete artizanale ori katiușe trase de Hamas și care costă câteva sute de dolari bucata, informează Forbes.

În conflictul din Gaza, tactica luptătorilor Hamas (inclusă de Comisia Europeană pe lista organizațiilor teroriste) împotriva sistemului sofisticat al Israelului se bazează pe folosirea în masă a cât mai multor rachete ieftine și ușor de produs.

Conform BBC, Hamas dispune de un arsenal „uriaș”, alcătuit din nu mai puțin de 7 tipuri de rachete sol-sol, cu raze diferite de acțiune. Multe dintre acestea sunt rachete artizanale, create în diverse ateliere și depozite din Fâșia Gaza – un veritabil program de „industrie locală” dezvoltat, conform oficialilor israelieni, sub directa asistență a experților iranieni.

Despre „pragul de saturație” și cât poate rezista un scut antirachetă împotriva unui atac susținut?

Replica Israelului la atacurile Hamas a venit prin intermediul Iron Dome: un sistem de apărare antirachetă dezvoltat de firmele israeliene Rafael Advanced Defense Systems și Israel Aerospace Industries, cu sprijinul financiar și suportul tehnic al Statelor Unite.

Procesul de interceptare a rachetelor de către Iron Dome este cvasi-automatizat: în momentul când un astfel de proiectil apare pe radarele Iron Dome, unitatea de comandă a bateriei analizează traiectoria proiectilului și „decide” dacă ținta „merită” să fie interceptată. Sistem de lansare a interceptorilor Iron Dome situat la marginea orașului Ashdod, din sudul Israelului.

Fiecare sistem de lansare include 20 de interceptori Tamir, care au o rază de acțiune 40 de kilometri. În cazul în care racheta nu zboară drept și trebuie să „manevreze” în jurul țintei, această rază se scurtează, automat.

Costul unui interceptor variază între 20.000 și 100.000 de dolari. Comparativ, o rachetă artizanală Hamas are un „cost de fabricație” estimat între 500-600 de dolari.

Rachetele Al-Qassam sunt extrem de rudimentare: le lipsește orice fel de sistem de ghidare sau navigație: ele sunt, pur și simplu, lansate orbește, în salve, asupra țintelor (orașelor). Odată aflate în aer, totul se transformă într-o loterie.

Până acum, Iron Dome și-a dovedit eficiența în interceptarea proiectilelor Hamas. Dar, arată Forbes, Iron Dome, la fel ca orice alt sistem antirachetă are un „călcâi al lui Ahile”: existența unui așa-numit „prag de saturație” (număr maxim de rachete), de la care sistemul este copleșit și nu mai poate face față simultan tuturor amenințărilor. Odată depășit acest „prag critic”, vor exista rachete (sau proiectile) care vor trece „prin scut”.

De asemenea, aici intervine și un joc al numerelor: cât de repede și cât de multe rachete poate construi și lansa tabăra adversă, comparativ cu cât de repede le poți distruge sau cât de repede poți înlocui interceptorii trași cu unii noi.

Astfel, recentele atacuri ale Hamas pot fi privite, conform Forbes, și ca o tentativă a palestinienilor de a testa eventualele slăbiciuni ale Iron Dome și de a afla nivelul acestui prag de saturație. Peste o mie de rachete au fost trase din Gaza asupra sudului Israelului.

„Praștia lui David” și „Săgeata” Israelului – celelalte două sisteme antirachetă complementare Iron Dome.

Conform publicației de specialitate The Drive, Iron Dome este, de fapt, un sistem C-RAM (Counter Rockets, Artillery, Mortars), destinat cu precădere interceptării katiușelor și rachetelor cu rază scurtă de acțiune ori a proiectilelor de artilerie clasică (obuze sau mortiere).

Pentru amenințările cu rază medie și lungă de acțiune, inclusiv avioane, drone, sau rachete balistice cu rază medie și lungă de acțiune, Israelul are alte două sisteme separate, botezate „Praștia lui David” și „Săgeata”.

Un prim test „pe viu” al „Praștiei lui David” a avut loc în 2018 ca măsură de precauție împotriva unor rachete balistice de tip SS-21 lansate de forțele guvernamentale siriene împotriva forțelor rebele.

De menționat că progamul „Praștia lui David” este dezvoltat împreună cu firma americană Raytheon, care realizează și rachetele Patriot sau interceptorii folosiți în cadrul scutului de la Deveselu.

În luna februarie a acestui an, Israelul și SUA au anunțat colaborarea în cadrul unui programului comun de dezvoltare a noului sistem de apărare antirachetă Arrrow-4 („Săgeata-4”) ce include realizarea de noi interceptori antibalistici destinați a înlocui actualii interceptori Arrow-2 și Arrow-3, folosiți în cadrul scutului antirachetă destinat combaterii rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ale Iranului.

Astfel, Israelul încearcă să-și dezvoltă un sistem de apărare antiaeriană stratificată desfășurată pe trei straturi distincte: „Săgeata” este destinată interceptării de rachete balistice cu rază medie și lungă, „Praștia lui David” (numită în Israel și „Bagheta Magică”) – pentru interceptarea rachetelor cu rază scurtă și medie și, în același timp, a avioanelor clasice, dronelor și a rachetelor de croazieră), în vreme ce Iron Dome e destinată interceptării katiușelor, obuzelor de artilerie și rachetelor cu rază mică de acțiune.

sursa: www.digi24.ro

Drapelul de Stat a fost onorat la Guvern

În fața Guvernului Republicii Moldova a avut loc evenimentul de onorare a drapelului de Stat, care este sărbătorit astăzi, iar președinta Maia Sandu a ținut un discurs în fața militarilor, adunați la eveniment, scrie TV8.md.

„Azi, onorăm tricolorul, simbolul cu care ne-am dobândit independența, libertatea și suveranitatea. A fost simbolul mișcării noastre de eliberare națională. Ne-a unit acum trei decenii. Azi, sub acest drapel este dusă faima țării noastre în întreaga lume. În 2023 putem purta drapelul cu mândrie și nestingheriți oricând și oriunde am fi. Drapelul aduce aminte de unitate. Moldova e suverană, independentă și indivizibilă. Indiferent de culoarea politică, acum, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți sub culorile tricolorului”, a declarat președintele.

La eveniment au fost prezenți președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și premierul Dorin Recean.

Drapelul a fost aprobat în data de 27 aprilie 1990 de către membrii legislativului de atunci Sovietul Suprem al RSSM, decizie precedată de o Rezoluție a Frontului Popular al Moldovei, cu privire la revenirea la simbolurile istorice românești. 

Data de 27 aprilie a fost declarată drept Ziua Drapelului de Stat în 23 aprilie 2010.

Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

În Republica Moldova este marcată astăzi Ziua Drapelului de Stat, sărbătorită în fiecare an pe 27 aprilie. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chişinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputaţii primului Parlament, fiind arborat în aceeaşi zi pe clădirea forului legislativ.

În anul 2012, cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, marcată pentru a treia oară, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pe un catarg de 30 de metri înălţime, a fost arborat un drapel imens, cu dimensiunile de 7×3,5 metri, în cadrul unei ceremonii solemne. 

Cu ocazia acestei sărbători în țară, dar și în Capitală se organizează activităţi cultural-educative, expoziţii de carte cu referire la istoria statului şi evoluţia drapelelor pe parcursul istoriei statului nostru, excursii tematice consacrate Zilei Drapelului de Stat.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul cîmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Un nou incident șocant într-un troleibuz din Capitală. Căruciorul unei femei, în care se afla un copil, prins între uși

La mai mult de o lună de la teribilul accident cu implicarea transportului public în Capitală, în urma căruia a murit o fetiță de 12 ani, în spațiul public a fost denunțat un alt caz în care o persoană a avut de suferit. 

Ar putea fi o imagine cu 3 persoane

E vorba despre o femeie care încerca să iasă din troleibuzul 21, împreună cu copilul său de 7 luni. Aceasta susține că șoferul nu s-ar fi asigurat și căruciorul ar fi fost prins între uși. Ulterior, conducătorul troleibuzului ar fi deschis ușile.

Potrivit mamei, totul s-a întâmplat pe 25 aprilie, în jurul orei 12:45, pe str. Alba-Iulia din Capitală.

Contactată de TV8, purtătoarea de cuvânt a Regiei Transport Electric Chișinău, Felicia Rusu, a precizat că RTEC s-a autosesizat pe acest caz.

„A fost luată legătura și direct cu doamna. Urmează să se întreprindă toate măsurile necesare”, a declarat aceasta.

Grav accident la Cahul. Un mort și 4 răniți. Un bebeluș, internat la reanimare
Articolul anterior
Răzvan Simion și noua iubită, împreună la nunta lui Dani Oțil. Detaliul curios, observat de fani
Articolul următor