Topul celor populare nume de familie din Republica Moldova

Mai multe nume de familie sunt extrem de populare în țara noastră. Poate că nici n-ai fi crezut, dar numele Rusu este cel mai frecvent întâlnit la noi. Peste 6 mii de moldoveni poartă numele de familie Rusu.

Iată, mai jos, top 100 cele mai populare nume de familie din Republica Moldova! Este și numele tău în listă?

  1. Rusu – 6043 de familii
  2. Ceban – 4995 de familii
  3. Ciobanu – 4338 de familii
  4. Țurcan – 4243 de familii
  5. Cebotari – 3682 de familii
  6. Lungu – 3529 de familii
  7. Sîrbu – 3518 de familii
  8. Munteanu – 3461 de familii
  9. Popa – 3373 de familii
  10. Rotari – 3341 de familii
  11. Guțu – 3150 de familii
  12. Ursu – 2985 de familii
  13. Roșca – 2853 de familii
  14. Melnic – 2637 de familii
  15. Balan – 2634 de familii
  16. Cojocari – 2610 de familii
  17. Rotaru – 2558 de familii
  18. Cojocaru – 2375 de familii
  19. Grosu – 2363 de familii
  20. Țurcanu – 2252 de familii
  21. Moraru – 2221 de familii
  22. Morari – 2089 de familii
  23. Muntean –  2015 de familii
  24. Botnari – 1925 de familii
  25. Crețu – 1887 de familii
  26. Cazacu –  1880 de familii
  27. Popovici – 1662 de familii
  28. Russu – 1616 de familii
  29. Răilean – 1537 de familii
  30. Popescu – 1455 de familii
  31. Ungureanu -1412 de familii
  32. Chiriac – 1379 de familii
  33. Mocanu – 1340 de familii
  34. Pleșca – 1276 de familii
  35. Lupu – 1275 de familii
  36. Miron – 1265 de familii
  37. Plămădeală – 1255 de familii
  38. Tcaci – 1246 de familii
  39. Rusnac – 1227 de familii
  40. Spînu – 1226 de familii
  41. Florea – 1196 de familii
  42. Guzun – 1193 de familii
  43. Sandu – 1170 de familii
  44. Bivol – 1161 de familii
  45. Cebanu – 1151 de familii
  46. Negru – 1135 de familii
  47. Prodan -1132 de familii
  48. Ivanov – 1124 de familii
  49. Musteață – 1109 de familii
  50. Luca – 1082 de familii
  51. Burlacu – 1076 de familii
  52. Popov – 1063 de familii
  53. Pînzari – 1023 de familii
  54. Buga – 1013 de familii
  55. Lisnic – 1010 de familii
  56. Gheorghiță – 996 de familii
  57. Josan – 991 de familii
  58. Arnaut – 988 de familii
  59. Bejenari – 984 de familii
  60. Oprea – 982 de familii
  61. Croitor – 970 de familii
  62. Andronic – 970 de familii
  63. Pascari – 968 de familii
  64. Caraman – 962 de familii
  65. Cusnir – 956 de familii
  66. Uzun – 955 de familii
  67. Cernei – 950 de familii
  68. Bulat – 941 de familii
  69. Răileanu – 936 de familii
  70. Cazac – 920 de familii
  71. Grecu – 919 de familii
  72. Golban – 916 de familii
  73. Vieru – 908 de familii
  74. Ursachi – 905 de familii
  75. Postolachi – 902 de familii
  76. Darii – 865 de familii
  77. Vlas – 855 de familii
  78. Colesnic – 849 de familii
  79. Mardari – 847 de familii
  80. Borș – 844 de familii
  81. Bostan – 842 de familii
  82. Mălai – 836 de familii
  83. Frunză – 833 de familii
  84. Cara – 831 de familii
  85. Pascal – 828 de familii
  86. Bîrcă – 817 de familii
  87. Tătaru – 810 de familii
  88. Ivanova – 803 de familii
  89. Topal – 796 de familii
  90. Stratulat – 791 de familii
  91. Vîrlan – 790 de familii
  92. Radu – 788 de familii
  93. Gherman – 775 de familii
  94. Brînză – 774 de familii
  95. Croitoru – 771 de familii
  96. Toma – 769 de familii
  97. Vicol – 768 de familii
  98. Stratan – 768 de familii
  99. Istrati – 765 de familii
  100. Codreanu – 764 de familii

sursa: www.zugo.md

Marina Tauber rămâne la libertate. Va fi citată la procuratură

Deputata Partidului „ȘOR” Marina Tauber nu a fost reținută, pe 26 mai, după ce a rămas fără imunitate parlamentară. Ea va fi citată la Procuratură, în dosarul în care este acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Informația a fost confirmată pentru NM de către Mariana Cherpec, reprezentanta Procuraturii, scrie newsmaker.ro.

Amintim că fracțiunea Partidului „ȘOR” și cea a Partidului Acțiune și Solidaritate au susținut solicitarea procurorului general interimar Dumitru Robu, privind ridicarea imunității în cazul lui Ilan Șor și a Marinei Tauber. Procuratura a cerut reținerea, arestarea, percheziția și tragerea la răspundere penală celor doi lideri ai Partidului „ȘOR”, pe care îi acuză de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani. Cei doi se declară nevinovați și susțin că ar fi vorba despre o „răfuială politică”.

Înainte de vot, Tauber a menționat că nu a înțeles ce acuzații i se aduc: „Mă învinuiți de ceea ce nu am făcut și o voi demonstra. Întrebarea mea: când eu, Ilan Șor și colegii vom demonstra că bănuiala rezonabilă nu este corectă, ce facem mai departe cu prejudiciul și afectarea imaginii pe care deja ați adus-o? Vorbiți despre milioane sau zeci de milioane de euro, așa și nu am înțeles din ce motiv ați venit să fie ridicată imunitatea”.

În replică, Robu a răspuns: „Este bănuiala rezonabilă că dvs, prin complicitate, ați comis două infracțiuni. Sunteți în drept ca ulterior să demonstrați nevinovăția în instanța de judecată, ca ulterior, în baza legilor R. Moldova să solicitați despăgubiri. (…) Eu înțeleg foarte bine agitația dvs, care se datorează faptului că atât conducătorul partidului dvs, cât și alții – au zero influență asupra conducerii Procuraturii”, a răspuns procurorul general interimar.

Anterior, plenul parlamentului a aprobat ridicarea imunității lui Ilan Șor.

Un proiect de lege care urmărește creșterea productivității și competitivității pe piața muncii a fost votat în Parlament

Deputații au aprobat, în cadrul ședinței plenare de astăzi, proiectul de lege care urmărește creșterea productivității și competitivității pe piața muncii. Inițiativa legislativă aparține președintelui Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, vicepreședintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, și membrului acestei comisii, Marina Morozova.

Printre măsurile propuse de autori este extinderea, de la trei la șase luni, a perioadei de probă pentru toate categoriile de salariați, cu excepția muncitorilor necalificați, în scopul verificării complexe a aptitudinilor profesionale ale salariatului.

De asemenea, se propune simplificarea procedurii de schimbare a programului de lucru, a contractului de muncă, de transfer la o altă unitate cu acordul salariatului.

O altă prevedere a proiectului vizează reducerea, de la o lună la 14 zile, a  termenului minim de aducere la cunoștință a salariaților despre modificarea programului de muncă în schimburi.

Proiectul revizuiește și procedura de restabilire la locul de muncă. Prin urmare angajatorul va putea decide restabilirea angajatului la locul de muncă sau achitarea unei compensații de concediere.

În scopul asigurării unei previzibilități ce se referă la revenirea din concediul de maternitate și concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului se propune introducerea obligativității de a preaviza angajatorii, cu cel puțin 14 zile înainte de data preconizată de revenire. În cazul în care funcția este ocupată – cu cel puțin două luni înainte de revenire.

Noile modificări se referă și la reglementarea modalității de programare a concediilor anuale și familiarizarea salariaților cu graficul lor.

Proiectul mai prevede informarea salariaților despre atragerea la munca suplimentară și creșterea, de la 120 la 240, a numărului de ore suplimentare pe an, cu acceptul angajatului.

În raport cu funcționarii publici proiectul revizuiește procedura de evaluare a acestora. Astfel, se propune evaluarea semestrială a funcționarilor.

Totodată, se prevede că funcționarii publici vor putea deține funcții de conducere doar până la vârsta de 65 de ani.

Documentul vizează și un nou tip de abatere disciplinară, care se referă la îndeplinirea nesatisfăcătoare în mod repetat a sarcinilor.

Proiectul prevede operarea modificărilor la Codul muncii, Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Legea cu privire la aprobarea clasificatorului unic al funcțiilor publice, Legea privind salarizarea în sectorul bugetar. Modificările urmează a fi aprobate în cea de-a doua lectură.

11 bebeluși au murit într-un incendiu violent la o maternitate din Senegal

11 bebeluși nou-născuți au murit, joi, după ce un incendiu a izbucnit la o maternitate din Senegal, la spitalul Mame Abdou Aziz Sy Dabakh, relatează CNN, citat de digi24.ro. Anunțul a fost făcute de președintele acestei țări africane.

„Tocmai ce am aflat, cu durere și consternare, de moartea a 11 bebeluși nou-născuți. Îmi exprim profunda compasiune față de mamele și familiilor lor”, a spus Macky Sall, președintele Senegalului, joi.

Într-un comunicat transmis după tragedie, ministerul sănătății din această țară a anunțat că va pune în aplicare un plan de răspuns și că „se iau măsuri pentru a ajuta familiile victimelor”.

Tot conform acestui comunicat, ministrul sănătății Abdoulaye Diouf Sarr, care participa la o conferință la Geneva, a revenit de urgență în Senegal.

Președintele țării a acerut o investigație pentru a afla care a fost cauza izbucnirii incendiului.

Un alt ministru din guvernul senegalez a descris tragedia drept „oribilă și inacceptabilă”, cerând și evaluări serioase ale sistemului sanitar al țării.

„Sunt îngrozit de moartea inacceptabilă și oribilă a 11 nou-născuți în Tivaoune. Recurența tragediilor din spitalele noastre ne aduce aminte de obligația de a evalua cu rigurozitate calitatea serviciilor din spitalele noastre. Transmit cele mai profunde condoleanțe familiilor”, a spus Cheikh Bamba Dieye, ministru senegalez al planificării regionale și guvernelor locale.

Dozele booster la fiecare 4 luni ar putea slăbi sistemul imunitar. EMA recomandă o perioadă mai lungă între vaccinuri
Articolul anterior
Studiu: Omicron produce cu 70% mai puține cazuri severe de Covid, în comparație cu tulpina Delta
Articolul următor