photo_2023-04-22_19-19-57

Mai multe plaje din North West Cape, Australia de Vest, au fost închise temporar după ce un băiat de 11 ani care practica snorkeling a fost rănit în urma unui presupus atac al unui rechin, a relatat presa locală.

„DPIRD recomandă să fie închise plajele între Pilgramunna şi Bloodwood Creek în Cape Range National Park lângă Exmouth din cauza unui incident cu un rechin”, a precizat sâmbătă Surf Life Saving WA, scrie DPA, citată de Agerpres.

DPIRD a primit o informare referitoare la un practicant de snorkeling rănit într-un posibil atac al unui rechin în largul Kurrajong Campground din Cape Range National Park sâmbătă, aproximativ la ora 15:00 (07:00 GMT).

Aproximativ în acea perioadă, Surf Life Saving WA a raportat că un rechin a fost zărit în zonă la doar un metru de ţărm.

Publicaţia locală Perth Now a relatat că este vorba despre un băiat de 11 ani. Potrivit publicaţiei, nu se cunosc informaţii despre gravitatea rănilor, dar se crede că nu îi pun viaţa în pericol. A fost transportat sâmbătă noapte la un spital din Perth, la circa 1.300 de kilometri sud, cu ajutorul Royal Flying Doctor Service.

Săptămâna trecută, un practicant de surf de 23 de ani, Max Marsden, a fost muşcat de braţ de un rechin cu lungimea de 1,5 metri în apropiere de Geraldton, la circa 800 de kilometri sud de Exmouth, şi a reuşit să scape după ce a lovit rechinul în mod repetat.

Un studiu franco-canadian dezvăluie că aceste bacterii ar putea călători astfel pe distanțe foarte mari. Bacterii rezistente la antibiotice au fost descoperite chiar și în nori, călătorind cu vântul, uneori pe distanțe foarte mari, relevă un studiu franco-canadian, scrie AlephNews.

Bacteriile au fost transportate de vânt

„Aceste bacterii trăiesc de obicei pe frunze sau în sol ” , explică Florent Rossi, autorul principal al studiului, în timpul unui interviu telefonic pentru AFP vineri.

„Am descoperit că au fost duse de vânt în atmosferă și că pot călători pe distanțe lungi și chiar pot traversa globul la mare altitudine datorită norilor ” , adaugă el.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la Universitatea Laval din Quebec și de la Universitatea Clermont Auvergne au prelevat probe folosind „aspiratoare” de mare viteză din norii care se formează deasupra Puy de Dôme, un vulcan latent din centrul Franței, între septembrie 2019 și octombrie 2021. De la stația de cercetare atmosferică așezată la 1.465 de metri, oamenii de știință au analizat aceste probe pentru gene de rezistență la antibiotice. Drept urmare, norii au conținut între 330 și mai mult de 30.000 de bacterii pe mililitru de apă, pentru o medie de aproximativ 8.000 de bacterii pe mililitru. 29 de subtipuri de gene de rezistență la antibiotice au fost identificate în bacterii.

,,Nu trebuie să te temi când mergi în ploaie”

Odată cu utilizarea pe scară largă a antibioticelor în îngrijirea sănătății, dar și în agricultură, acest tip de tulpină reprezintă o „provocare majoră pentru sănătate la scară globală” , indică studiul. În mai multe rânduri, autoritățile mondiale din domeniul sănătății au evidențiat riscurile asociate acestor bacterii, care fac ca tratamentul anumitor infecții să fie din ce în ce mai complex.

Totuși, studiul nu oferă concluzii cu privire la efectele potențiale asupra sănătății ale răspândirii prin aer a bacteriilor purtătoare de gene de rezistență la antibiotice, estimând că doar 5-50% dintre aceste organisme ar putea fi vii și potențial active.

„Atmosfera este foarte dură pentru bacterii, iar majoritatea celor pe care le-am găsit au fost bacterii de mediu” , mai puțin probabil să fie dăunătoare oamenilor, spune Florent Rossi. „Deci nu trebuie să ne fie frică atunci când mergem în ploaie” , adaugă în mod ironic cercetătorul că „nu știm dacă aceste gene pot fi transmise altor bacterii” .

Monitorizarea aprofundată a atmosferei ar putea, totuși, să facă posibilă localizarea regiunii de unde provin aceste bacterii și astfel „să limiteze dispersia lor” , sugerează cercetătorul, luând exemplul analizelor apelor uzate menite să detecteze prezența COVID-19 și a altor agenți patogeni. Studiul a fost publicat în numărul din martie al revistei Science of The Total Environment .

Încă o porțiune de caldarâm vechi a fost descoperită pe o stradă din centrul Capitalei. Stratul de pavaj care prezintă o valoare arhitecturală nu a stat, însă, mult timp la suprafață, întrucât muncitorii au asfaltat deja porțiunea.

Oamenii spun că în acest fel a fost afectată zona istorică a Chișinăului și că Primăria Capitalei ar trebui să se gândească la conservarea centrului vechi al orașului și la dezvoltarea turismului urban, transmite moldova1.md.

Redacția a încercat să obțină un comentariu de la autoritățile municipale, însă nimeni nu a răspuns la telefon.

Acum două zile, pe internet au apărut mai multe imagini, în care se vede clar caldarâmul vechi ieșit la suprafață pe o porțiune de carosabil deteriorat în urma ploilor abundente. La scurt timp, acest segment de carosabil a fost asfaltat. Oamenii cu care am discutat au păreri împărțite în ce privește soarta pavajului vechi și perspectiva apariției în acel loc a unor zone pietonale.

„Prima impresie care am avut-o este că orașul nostru este istoric complet și avem multe locuri care trebuie descoperite. Ele au fost într-un fel ascunse pentru a moderniza orașul, dar cred că istoria trebuie păstrată.”;

„Probabil acolo au crezut că este mai important că sunt câteva muzee mai aproape. Aici pur și simplu repede l-au astupat ca să nu creeze ambuteiaj.

„Fac aleatoriu, au un plan ceva probabil. De mult ar fi trebuit să fie create străzi pietonale cel puțin în weekend.”;

„Mai degrabă cred că ar crea ambuteiaje. Acolo este mai bine eu zic pentru pietoni, dar partea aceasta probabil să fie pentru șoferi.”

Redacția l-a sunat pe șeful Direcție Generală Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache, pentru ca acesta să spună despre recenta descoperire și de ce a fost asfaltată porțiunea de pavaj, însă funcționarul nu a răspuns la telefon.

Acum aproximativ două luni, în timpul lucrărilor de reparație a străzii 31 August 1989, muncitori au descoperit o porțiune de pavaj, veche de peste un secol. Ministerul Culturii a recomandat conservarea și restaurarea porțiunilor păstrate ale caldarâmului, reconstituirea porțiunilor pierdute de pavaj cu pietre de același fel din alte sectoare ale străzii sau ale centrului istoric al Chișinăului.