Trei zile de doliu național în Muntenegru, în urma măcelului în care au fost ucişi 11 oameni. Întreaga țară este înmărmurită

14/08/2022

News

Tragedie în Muntenegru. 11 oameni, dintre care doi copii, au fost ucişi cu sânge rece de un individ care a tras peste 100 de focuri de armă, unele la întâmplare. Măcelul ar fi fost declanşat de o dispută legată de o chirie. Oficialii din Muntenegru au decretat doliu naţional pentru următoarele 3 zile, scrie observatornews.ro.

Masacrul a avut loc în localitatea Cetinje, fosta capitală regală a ţării, la 36 de kilometri de Podgoriţa. Vuk Borilovic, atacatorul în vârstă de 34 de ani, avea planul bine pus la punct. A plecat spre casa pe care o avea închiriată cu o puşcă de vânătoare. Primele victime au fost o femeie şi copiii acesteia, de 8 şi 11 ani, chiriaşii săi. Bărbatul a continuat măcelul cu vecinii săi. A împuşcat doi bătrâni şi pe fiul acestora. Apoi, a ieşit pe stradă şi a început să tragă la întâmplare în trecători.

Martor: “A fost un haos. Se auzeau femei plângând, oameni panicaţi. Oamenii strigau „Omul are o armă!” şi că trage la întâmplare.”

Zoran Brdjanin, şeful poliţiei din Muntenegru: „Astăzi este o zi tristă pentru Muntenegru. Vieţile oamenilor sunt de neînlocuit, iar astăzi am pierdut 11 dintre cetăţenii noştri, dintre care doi copii.”

100 de focuri de armă într-o singură oră

Forţele de ordine au încercat să-l oprească pe ucigaş. Atunci a început şi schimbul de focuri. Bărbatul a fost, însă, omorât de un vecin, martor la evenimente. Într-o singură oră au fost trase peste 100 de focuri de armă. Alţi 6 oameni printre care şi un poliţist au răni grave.

3 zile de doliu naţional în Muntenegru

Dritan Abazović, prim-ministru muntenegrean: “Ne rugăm ca toți cei răniți, în special cei cu răni grave, să supraviețuiască și să se termine totul cu bine pentru ei.”

Atacatorul era cunoscut în comunitate de toţi vecinii. Era vânător și deţinea legal mai multe arme. Bărbatul era căsătorit şi avea trei copii. Oamenii sunt încă şocaţi de cele întâmplate.

În memoria victimelor, guvernul a proclamat trei zile de doliu naţional.

Zeci de vinificatori moldoveni participă la o prestigioasă expoziție internațională în Germania

Mai mulți vinificatori din Republica Moldova participă în această săptămână la expoziția ProWein-2023, care se desfășoară în orașul german Düsseldorf, transmite moldpres.md.

Cele mai bune vinuri ale 41 de producători autohtoni sunt prezentate la standul vinificatorilor din Republica Moldova. Evenimentul întrunește zeci de mii de oameni de afaceri, mii de standuri ale producătorilor și regiunilor vitivinicole pentru a expune produsele vitivinicole și a relata despre noutățile și tendințele de dezvoltare a pieței globale a vinului, conform Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

„Ne bucurăm nespus de mult să fim aici, la acest eveniment extrem de important pentru lumea vinificației. Avem 41 de vinificatori ai Republicii Moldova sub umbrela comună care se numește „Wine of Moldova”. Acest brand de țară a unit sârguința și munca vinificatorilor, care ne duc faima în peste 70 de țări. Sperăm că acest progres să continue mai departe și să bucurăm toți cetățenii de progresul vinificatorilor noștri”, a declarat ieri, la ceremonia de inaugurare a expoziției, Sergiu Gherciu, secretar de stat la MAIA.

În acest an, în premieră, industria vitivinicolă a Republicii Moldova are cel mai mare stand de țară din ultimii ani, de circa 200 de metri pătrați și un număr record de vinificatori, pentru a găzdui cunoscătorii și experții internaționali din domeniu și a celebra împreună „10 ani de revoluție a Vinului Moldovei” prin lansarea campaniei internaționale #10yearsofwinerevolution. Genericul campaniei a fost inspirat din titlul articolului de apreciere a progreselor Vinului Moldovei, scris de cea mai influentă personalitate a lumii vinului, Jancis Robinson.

Academia Română salută adoptarea sintagmei ”limba română” ca denumire a limbii oficiale în Republica Moldova

Academia Română salută hotărârea adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, în data de 16 martie, pentru impunerea sintagmei ”limba română” ca denumire a limbii oficiale în toate domeniile vieții culturale și științifice, precum şi în toate documentele legislative şi administrative, scrie Agerpres.

„Fundamentată ştiinţific, susţinută cu argumente incontestabile, sintagma „limba română”, clară şi univocă, spre deosebire de celelalte denumiri vehiculate până în prezent („limbă moldovenească”, „limbă de stat”, „limbă oficială” sau „limbă maternă”), pune pregnant în evidenţă legăturile istorice şi culturale existente dintotdeauna între românii trăitori de o parte şi de cealaltă a Prutului, legături bazate pe origine, pe istorie şi pe aspiraţii comune”, transmite Biroul Prezidiului Academiei Române.

Adoptarea hotărârii Parlamentului Republicii Moldova de impunere a sintagmei „limba română” în învăţământ, în ştiinţă şi cultură, în administraţie şi justiţie reprezintă, potrivit Academiei, „un act important, un semnal decisiv în vederea recunoaşterii în plan european a unităţii noastre culturale”.

„În acelaşi timp, această hotărâre implică aprofundarea colaborării dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, întrucât apărarea, cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, este obiectiv statutar principal pentru cel mai înalt for ştiinţific, cultural şi de consacrare din ţara noastră”, se mai arată în comunicatul Biroului Prezidiului Academiei Române.

Pericolul care amenință Europa! Semnal de alarmă pentru toți locuitorii, făcut de Comisia Europeană

Într-un raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, se precizează că Europa se îndreaptă anul acesta către o secetă comparabilă cu cea din vara anului 2022, iar ploile din săptămânile următoare vor fi cruciale pentru determinarea impactului iernii excepţional de calde şi uscate care s-a încheiat, scrie stirileprotv.ro.

O primăvară mai caldă faţă de medie în toată Europa

Documentul citat, menționează că la această oră, condiţiile generale de secetă deja sunt întrunite în Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Regatul Unit, nordul Italiei, Elveţia, majoritatea insulelor mediteraneene şi regiunile din România şi Bulgaria de la Marea Neagră, semnalează documentul.

Aproape tot sudul şi vestul Europei sunt afectate de anomaliile substanţiale de umiditate din sol şi de diminuarea debitului râurilor după o iarnă deosebit de caldă şi uscată.

„Prognozele sezoniere arată o primăvară mai caldă faţă de medie în toată Europa, în timp ce prognozele de precipitaţii se caracterizează de o incertitudine şi variabilitate spaţială sporite. Vor fi necesare o supraveghere atentă şi planuri de utilizare a apei adecvate pentru a gestiona un sezon care în prezent prefigurează riscul de a fi critic în resurse hidrice”, se subliniază în raport.

Îngrijorarea specialiștilor este justificată

Lipsa precipitaţiilor deja provoacă îngrijorare în sectoare precum furnizarea apei, agricultura şi producţia energetică, şi a început să fie observată chiar odată cu venirea primăverii o diminuare a debitelor râurilor în regiunea peri-alpină din cauza reducerii severe a fluxului de apă generat de dezgheţ.

”Recoltele şi vegetaţia la începutul sezonului nu au fost deocamdată afectate, dar situaţia ar putea deveni critică în lunile următoare dacă anomaliile de temperatură şi precipitaţii persistă în primăvară”, arată același raport.

Anul 2022 a fost cel mai secetos an de când se fac măsurătorile încoace, un an în care depășim recorduri de temperatură, dar și recorduri la cotele mici ale apelor. Specialiștii au spus deja că situația se va repeta și în anii următori pentru că se schimbă clima.