Troleibuz din Chișinău filmat cum face drifturi, pe Tik Tok

Corupția rămâne larg răspândită în Moldova condusă de PAS și Maia Sandu, iar legile continuă să fie aplicate în mod selectiv de către sistemul judiciar, se arată în raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului în Moldova, publicat săptămâna curentă, transmite Telegraph.md.

Raportul, o analiză anuală a practicilor privind drepturile omului – cum ar fi drepturile individuale, civile, politice și ale lucrătorilor – a constatat că, deși autoritățile moldovenești a luat unele măsuri pentru a combate corupția, acestea au fost în mare parte nereușite.

“În ciuda faptului că guvernarea a luat măsuri pentru a combate corupția și pentru a crește independența sistemului judiciar și capacitatea agențiilor anticorupție, corupția a rămas endemică. Corupția în sistemul judiciar și în alte structuri de stat a fost larg răspândită”, se arată în raport.

Raportul susține că independența judiciară a rămas o problemă semnificativă din cauza corupției și a “justiției selective, în care legea nu a fost aplicată în mod egal pentru toți și a fost adesea aplicată în mod selectiv din motive politice”.

„Justiția selectivă a rămas o problemă, iar avocații s-au plâns de cazuri în care drepturile clienților lor la un proces echitabil au fost refuzate. Mai mulți politicieni proeminenți reținuți în cursul anului au invocat o justiție selectivă și abuzuri ale dreptului lor la un proces echitabil”, se arată în raport.

Activiștii pentru reforma judiciară au remarcat în raport că judecătorii amânau în mod obișnuit audierile pe termen nelimitat pentru inculpații bogați sau bine conectați și că această practică este considerată a fi legată de corupția personală a judecătorilor.

De asemenea, deținuții s-au confruntat cu tortură și tratamente inumane, în centrele de detenție administrate de stat, dar și în spațiile publice, de către poliție.

“Multe cazuri clasificate de autorități ca fiind suspecte de tortură au avut loc în spații publice, prin tratamente fizice sau psihologice abuzive din partea poliției, carabinierilor sau polițiștilor de frontieră care au întâlnit inițial indivizii, sau din partea agenților de aplicare a legii de urgență chemați la fața locului”, susține raportul.

Grupurile pentru drepturile omului au raportat supraaglomerare severă, iluminare și ventilație slabă, zgomot, îngrijire medicală inadecvată și personal medical și îngrijire medicală insuficiente în majoritatea centrelor de detenție. “Lipsa cronică de personal din închisori a dus la o dependență de ierarhii informale pentru a menține controlul asupra populației de deținuți, adesea prin violență”, se arată în raport.

Reprezentanții mass-media și ONG-urile și-au exprimat în raport îngrijorarea cu privire la limitările care au fost impuse în ceea ce privește accesul la datele de pe portalul informațional al instanței naționale, afirmând că, din cauza faptului că nu există o opțiune de căutare, nu pot găsi numele persoanelor implicate în cauzele judiciare sau nu pot determina cine a judecat sau a intentat un proces. Acest lucru duce la o deficiență semnificativă în ceea ce privește transparența judiciară.
Revenind la subiectul violenței sexuale împotriva femeilor, inclusiv violul, Departamentul de Stat al SUA a declarat că aceasta rămâne o “problemă semnificativă”.

Raportul a remarcat faptul că supraviețuitorii violenței au fost adesea traumatizați din nou de poliție și de sistemul juridic și se simt supuși stigmatizării sociale.

„Lacunele legislative, stigmatizarea socială și teama de retraumatizare au contribuit la o cultură a impunității pentru autorii violenței sexuale. Ca urmare, apărătorii drepturilor femeilor au considerat că puține supraviețuitoare ale infracțiunilor sexuale au raportat aceste infracțiuni”, se arată în raport, menționând că poliția a depus rareori ordine de restricție împotriva soților abuzivi în familie.

Raportul notează că nu există încă sancțiuni penale sau căi de atac civile pentru hărțuirea sexuală la locul de muncă. Potrivit grupurilor societății civile, sistemul judiciar a arătat o preocupare inadecvată pentru siguranța supraviețuitoarelor hărțuirii sexuale și nu i-a tras la răspundere pe agresori pentru comportamentul lor.

În ceea ce privește antisemitismul, raportul notează că ura împotriva evreilor rămâne o problemă în țară și că discursul antisemit și discursul instigator la ură online și în mass-media sunt problematice.

“Experții societății civile au declarat că cunoștințele generale privind istoria comunității evreiești din țară și legile care reglementează infracțiunile bazate pe ură rămân la un nivel scăzut. Comunitatea Evreilor din Moldova a raportat că legile au fost aplicate rar, deoarece forțele de ordine nu au vrut să urmărească penal sau nu au înțeles comportamentul interzis de lege”, se arată în raport.

Raportul notează, de asemenea, că guvernarea nu a făcut niciun progres în ceea ce privește rezolvarea revendicărilor din perioada Holocaustului referitoare la proprietatea comună, inclusiv pentru cetățenii străini.

“Statul nu a returnat nicio proprietate comunală sau religioasă pe care comunitatea evreiască au procurat sau pe care încerca să o dobândească prin litigii. Grupurile evreiești au căutat o soluție cuprinzătoare de restituire a proprietăților comunale, în locul sistemului actual în care guvernul restituie clădirile individuale în mod fragmentat”, se arată în raport.

În martie 2023, Veronica Dragalin, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, a fost premiată în SUA. Acesteia i s-a acordat premiul Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023. Anunțul a fost făcut de Elena Dragalin, mama Veronicăi Dragalin, pe o rețea de socializare. „Momente de mândrie. Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023 se acordă Veronicăi Dragalin, șeful Procuraturii Anticorupție al Republicii Moldova”, a scris aceasta pe Facebook.

Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.

Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.

Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.

Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.

Parlamentul European a votat, miercuri, noi norme rutiere pentru țările UE. Eurodeputaţii au consolidat cooperarea transfrontalieră a statelor membre în investigarea încălcărilor normelor rutiere pentru a preveni comportamentul periculos la volan în străinătate, scrie digi24.ro.

A fost extinsă lista încălcărilor rutiere care declanşează investigaţii transfrontaliere, va fi o cooperare sporită între statele membre ale UE pentru aplicarea amenzilor şoferilor străini periculoşi. Ţara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziţie 11 luni de la data încălcării pentru a emite o notificare. În plus, la cererea statului membru în care a avut loc încălcarea, ţara de reşedinţă a autorului încălcării poate prelua colectarea amenzilor rutiere, cu condiţia ca suma să fie mai mare de 70 euro şi să nu fi fost plătită după epuizarea tuturor opţiunilor legale. În condiţiile în care aproximativ 40% din încălcările transfrontaliere ale normelor de circulaţie rămân în prezent nepedepsite, deputaţii europeni au actualizat normele pentru a determina ţările UE să coopereze mai mult şi să se ajute reciproc în găsirea conducătorilor auto străini care au comis o încălcare, arată un comunicat de presă al Parlamentului European.

Noile norme obligă autorităţile naţionale să răspundă fără întârziere cererilor din partea unei alte ţări din UE şi în termen de cel mult două luni de la colectarea informaţiilor necesare. În plus, la cererea statului membru în care a avut loc încălcarea, ţara de reşedinţă a autorului încălcării poate prelua colectarea amenzilor rutiere, cu condiţia ca suma să fie mai mare de 70 euro şi să nu fi fost plătită după epuizarea tuturor opţiunilor legale.

Ce tipuri de încălcări ale normelor rutiere sunt vizate.

Normele actualizate vor extinde lista încălcărilor rutiere comise de conducătorii auto nerezidenţi care declanşează cooperarea transfrontalieră şi care pot duce la o amendă. Pe lângă încălcările actuale (excesul de viteză, conducerea sub influenţa alcoolului sau neoprirea la semaforul roşu), lista va fi completată cu elemente noi precum parcarea periculoasă, depăşirea periculoasă, încălcarea unei linii continue şi părăsirea locului unui accident.

Termen clar şi interdicţie pentru colectorii privaţi de datorii

Ţara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziţie 11 luni de la data încălcării pentru a emite o notificare. Notificarea încălcării regulilor rutiere trebuie să includă momentul şi circumstanţele încălcării, precum şi informaţii privind modul de contestare a amenzii. La iniţiativa eurodeputaţilor, entităţilor private li se va interzice să ajute ţările UE să colecteze amenzi rutiere de la şoferii străini (după doi ani de la transpunerea normelor în legislaţia naţională).

Va fi înființat un portal online

Pentru a spori transparenţa şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme, Comisia are sarcina de a crea un portal online care să conţină informaţii precum noile normele, opţiunile de recurs şi amenzile rutiere relevante. „Pentru a spori siguranţa rutieră, ţările UE trebuie să coopereze şi să dispună de instrumente eficiente de pedepsire a celor care încalcă regulile de circulaţie din străinătate. Normele actualizate vor contribui la realizarea acestui obiectiv, dar sunt benefice şi pentru conducătorii auto, care vor primi informaţii într-un interval de timp strict, într-o limbă pe care o înţeleg şi cu o descriere a procedurii de recurs. Interzicerea utilizării unor companii private pentru a încasa amenzile va proteja în mod eficace conducătorii auto împotriva escrocheriilor şi a scurgerilor de date cu caracter personal”, a afirmat raportorul PE, Kosma Złotowski (CRE, Polonia), conform sursei citate. Noile norme legate de schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră au fost adoptate de către Parlamentul European cu 570 voturi „pentru”, 36 voturi „împotrivă” şi 24 abţineri. După ce şi Consiliul le va aproba, ţările UE vor avea la dispoziţie 30 de luni pentru a se pregăti pentru punerea lor în aplicare.

La Chișinău va fi construit un stadion național, cu maxim 25 000 de locuri. Complexul va găzdui evenimente din diverse ramuri ale sportului, nu doar fotbal. Au fost identificate 5 locații posibile unde ar putea fi construit stadionul. La această etapă a fost finalizat Studiul de prefezabilitate – efectuat de o companie din România, urmează studiul de fezabilitate care va fi elaborat de reprezentanții Guvernului și ulterior desfășurarea lucrărilor de proiectare. Precizările au fost făcute de reprezentanții Federației Moldovenești de Fotbal, scrie NM.md. 

FMF a declarat că a finalizat Studiul de prefezabilitate pentru construcția unui stadion național. Studiul a fost efectuat de o companie din România. Potrivit FMF, raportul studiului de prefezabilitate urmează să fie transmis reprezentanților Guvernului. Următoarea etapă este studiul de fezabilitate. Acesta, potrivit conducerii FMF, va fi elaborat de reprezentanții Guvernului.

„Am discutat cu reprezentanții autorităților centrale și am ajuns la un consens legat de construcția unui stadion național. FMF și-a asumat angajamentul de a efectua un studiu de prefezabilitate, care va evidenția necesitatea, locația potențială, factorii tehnico-economici, precum și modalitățile de întreținere și mentenanță ale acestuia. Ne dorim să construim un complex sportiv care să găzduiască evenimente din diverse ramuri ale sportului, nu doar fotbal. Sperăm că până în toamna lui 2024 vom avea finalizat și studiul de fezabilitate, pe care urmează să îl elaboreze reprezentanții Guvernului, iar apoi să avansăm la o altă etapa a proiectului”, a declarat președintele FMF Leonid Oleinicenco.

Pe lângă studiul de fezabilitate urmează și desfășurarea lucrărilor de proiectare.

„Elaborarea studiului de fezabilitate ar putea dura aproximativ 6 luni. După această etapă, va începe procedura de execuție. Se consideră că modelul design&build este avantajos în acest caz pentru Republica Moldova, deoarece responsabilitatea construcției este împărțită între executant și proiectant. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este de 20 de luni, însă acesta poate varia în funcție de procedurile de avizare, care pot dura până la 3-4 luni”, a spus arhitectul Nemes Karoly, potrivit FMF.

Potrivit Federației, la moment sunt identificate 5 locații posibile unde ar putea fi construit stadionul național. Capacitatea acestuia „ar fi de maxim 25.000 de locuri”.

Menționăm, în decembrie 2023, premierul Dorin Recean a avut o întrevedere cu președintele FMF Leonid Oleinicenco. Potrivit reprezentanților Guvernului, cei doi au discutat inclusiv „despre necesitatea construcției unui stadion național în Republica Moldova, proiect care necesită investiții majore”. „Astfel, urmează ca, în baza unui studiu de prefezabilitate realizat de FMF, să fie identificate, împreună cu Guvernul, cele mai bune soluții pentru construcția stadionului, inclusiv găsirea unui teren și atragerea de investiții”, menționat reprezentanții Guvernului.

Anterior, președintele clubului Zimbru Nicolae Ciornîi declara că o parte din teritoriul complexului sportiv ar putea fi comercializat. În context, președintele FMF a menționat că pentru a exclude orice risc, el insistă tot mai mult către guvernanți pentru a identifica soluții în vederea construirii unui stadion național. „Sperăm că până în vară să obținem cu guvernul o foaie de parcurs, cine și ce urmează să facă: cine își asumă cheltuielile investiționale, cine se ocupă de alocarea terenului”, a menționat Oleinicenco. Stadionul Zimbru are o capacitate de peste 10 mii de locuri. Din 2016, Federația Moldovenească de Fotbal a preluat administrarea stadionului Zimbru pentru o perioadă de 10 ani. Pe lângă clubul de fotbal Zimbru Chișinău, aici își dispută meciurile de pe teren propriu și echipele naționalele de fotbal ale Republicii Moldova.