Turismul rural, singura ramură care în criză și-a crescut capacitatea de cazare și numărul de turiști

Turismul rural este o ramură promițătoare în Republica Moldova. Turismul rural este unica ramură care în timpul crizei din 2021-2023 și-a crescut capacitatea de cazare cu peste 50%, dar și numărul de turiști de patru ori. Deși turismul rural în Republica Moldova încă rămâne slab dezvoltat, performanțele obținute sunt încurajatoare. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 13 septembrie, 2024, în cadrul emisiunii săptămânale ”Analize enonomice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că în 2005 pensiunile turistice dețineau o cotă de 0,6% în industria turismului, iar în 2010 – 5,8%. A scăzut la 2,9% în 2014 și crescând către 2016 la 7%. În 2019 a coborât la 4,6%, în iar în 2020 a crescut la 16,1%. A coborât, din nou, la 11,2% în 2022, iar în trimestrul doi din 2024 a ajuns la 11,8%. „Până în 2019 costa pensiunilor, în totalul unităților de cazare, nu era mai mare de 5%. Până în 2020, moldovenii, în proporție de 90%, se odihneau peste hotare. În 2020, din cauza pandemiei, nu au putut merge peste hotare. Au cutreierat Republica Moldova. Hotelurile și motelurile de la nou au intrat într-o criză profundă din cauza că străinii nu au putut veni. Iar pensiunile au avut anul lor de glorie. Au atins o cotă de 16,1% în totalul unităților de cazare. După ce și-au revenit hotelurile și motelurile, pensiunile dețin, stabil, cota de 12% în totalul unităților de cazare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în 2005 au fost 67,2 mii de turiști străini cazați în Republica Moldova; în 2010 – 63,6 mii persoane; 2015 – 94,4 mii; 2020 – 28,7 mii; 2023 – 195,4 mii; iar în 2024, trimestrul doi – 233 de mii de persoane. „Până în anii 1990/1991, în Republica Moldova veneau, organizat, circa 300 de mii de persoane, majoritatea din țările fostei URSS. După 1991 s-a prăbușit această cifră la 15 mii de persoane, nivel care a fost înregistrat o perioadă lungă de timp. Din 2005 s-au mișcat lucrurile, iar în 2019 circa 174 de mii de străini au vizitat Republica Moldova. Pandemia a prăbușit din nou numărul turiștilor străini. Datele din trimestrul doi, anul curent, arată că 233 de mii de străini, în valoare anuală, au vizitat Republica Moldova. În trimestrul unu au venit 52,2 mii de persoane, iar în trimestrul doi – 66,5 mii. Anul 2024, crede expertul, va fi finalizat cu 250 de mii de străini care au fost în unitățile de cazare din Republica Moldova.

Economistul a menționat că în 2005, dintre turiștii străini care au venit în Republica Moldova, 42,2 au practicat turismul individual, iar 25,1 mii – turismul organizat. În 2010: 54,6 mii-turism individual, iar 9,0 mii-turism organizat; 2015: 78,9 mii – turism individual, iar 15,5 mii-turism organizat; 2019: 21,8 mii-turism individual, iar 7,0 mii-turism organizat; 2023: 151,9 mii-turism individual, iar 43,6 mii-turism organizat; 2024, trimestrul doi: 180,3 mii-turism individual, iar 52,7 mii-turism organizat. „În acest an, pentru prima dată după destrămarea URSS, peste 50 de mii de turiști străini au venit organizat. Străinii, tot mai mulți, descoperă Republica Moldova. În circa doi ani noi am putea depăși nivelul înalt atins în perioada URSS. Atunci turiștii erau doar din țările URSS, acum vin din toată lumea”, a menționat economistul.

Potrivit analistului economic, numărul de turiști cazați în pensiuni în 2005 a fost de 1,8 mii persoane; în 2010 – 13,3 mii persoane; 2014 – 8,2 mii; 2016 – 21,3 mii; 2020 – 14,6 mii; 2023 – 46,5 mii; iar în 2024 este prognozat un număr circa 60,0 mii persoane. De patru ori mai mult decât până la pandemie.

Analizând turiștii care s-au odihnit în pensiunile moldovenești, Veaceslav Ioniță a afirmat că 2015 din cei 9,3 mii persoane care s-au cazat, 7,6 mii au fost moldoveni, iar 1,7 mii-străini. În 2016 din 21,3 mii persoane cazate: 18,6 mii-moldoveni, iar 2,7 mii-străini; 2020 – total 14,6 mii persoane cazate: 13,3 mii-moldoveni, iar 1,3 mii-străini; 2023 – 46,5 mii de persoane cazate: 33,4 mii-moldoveni, iar 13,0 mii-străini; 2024, trimestrul doi – 52,8 mii turiști cazați: 37,9 mii-moldoveni, iar 14,8 mii-străini. „Peste 70% sau 3 din 4 turiști sunt moldoveni. O creștere de patru ori față de 2010”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Analizând media de înnoptări în pensiuni, expertul a declarat că în perioada 2005/2009 un turism moldovean se caza pentru 4 nopți, iar un turist străin pentru 6-7 nopți. În 2010/2014 – trei nopți pentru un turist moldovean și 3-4 nopți pentru un turist străin. 2015/2019 – 1-2 nopți un turist moldovean și 2-3 nopți un turist străin. 2020/2024 – 1-2 nopți un turist moldovean și 2-3 nopți un turist străin.

Despre gradul de ocupare al pensiunilor, economistul a spus că în 2010 acesta a fost de 16,1%; 2014 – 6,9%; 2017 – 11,4%; 2020 – 5,1%; 2022 – 15,6%; 2024, prognozat – 12,9%. „Ca o pensiune să se dezvolte are nevoie ca 40% să fie gradul de ocupare. În prezent, din șapte zile, o pensiune este ocupată cu turiști doar o zi. Numărul clienților a crescut, iar numărul locurilor de cazare a crescut și mai mult. Deși avem mulți turiști, nu se reușește să fie umplute toate locurile disponibile în unitățile de cazare. În Republica Moldova nu prea sunt domenii pentru afaceri. Mulți au văzut o perspectivă în a deschide pensiuni, iar gradul de ocupare al acestora în prezent este scăzut”, a spus economistul.

Potrivit expertului, în perioada 2005/2009 de circa 16,5% a fost gradul de ocupare în sezonul rece și de 25,3% în sezonul cald. În 2010/2014: 5,9% în sezonul rece și 17,9% în sezonul cald. 2015/2019: 5,5% în sezonul rece, iar 14,4% în sezonul cald; 2020/2024: 10,4% în sezonul rece, iar 11,5% în sezonul cald. „Astăzi, practic, a dispărut diferența dintre iarnă și vară. Partea rea a pensiunilor la început e fost că vara erau încărcate, iar iarna, când costurile erau mai mari, practic nu venea nimeni. În prezent, turiștii merg la odihnă constant și iarna și vara”, potrivit expertului.  

Referindu-se la locuri de cazare din pensiuni, Veaceslav Ioniță a spus că în 2004 au fost 88 de locuri. În 2010 a crescut la 743 de locuri; 2015 – 906 locuri, 2020 – 1061 de locuri; 2023 – 1632 de locuri. 2024, prognozat – 1750 de locuri. „În ultimii trei ani, care au fost ani de criză, a crescut numărul pensiunilor cu peste 50%. Cota a crescut de la 0,9% în 2005 la 11,8% în 2024. Turismul rural moldovenesc are nevoie de promovare pentru a fi la nivelul care trebuie”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Vezi ce evenimente au loc, astăzi, de Hramul orașului Chișinău

Capitala Republicii Moldova sărbătoreşte astăzi Hramul oraşului, când creştinii ortodocşi de stil vechi prăznuiesc Acoperământul Maicii Domnului.

Autoritățile au pregătit pentru astăzi un program, care începe la ora 9:45: 

program
program

Seara, concertul va cuprinde o serie de artiști precum Magnat și Feoctist, DARA, Gabriel Nebunu, Vitalie și Vasile Advahov și Zinaida Julea, formația Zdob și Zdub și mulți alții. Invitata specială a serii – renumita interpretă din Letonia, Laima Vaikule.

Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub denumirea de „Pocroave”, notează MOLDPRES.

Preoţii spun că omoforul Maicii Domnului reprezintă un sprijin, ajutor şi protecţie pentru toate, iar cei care se roagă Maicii Domnului vor fi ocrotiţi.

Minunea Acoperământului Maicii Domnului s-a petrecut în Biserica Vlaherne din Constantinopol, în timpul împăratului Leon al VI-lea cel Înţelept (886-912). Maica Domnului a apărut în timpul unei privegheri de toată noaptea, înconjurată de sfinţi, rugându-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. Maica Domnului a luat acoperământul de pe cap şi l-a întins deasupra creştinilor, care se aflau la mănăstire, iar Acoperământul a strălucit „mai mult ca soarele”.

Se mai crede că cele mai adânci rădăcini ale tradiţiilor sărbătorii ajung până la perioada agriculturii primitive, sărbătoare precreştină cu dată fixă, dedicată unei divinităţi meteorologice ce marchează intrarea în anotimpul rece, atunci când pământul se acoperă de brumă.

În conştiinţa oamenilor s-a făcut asociaţia între acoperirea pământului cu brumă şi acoperirea capului fetelor mari, îmbroboditul cu basma la nuntă, ca semn al trecerii la statutul de femeie măritată. Fetele mari se rugau divinităţii Pocroavă să le acopere capul cu păr bogat şi frumos, pentru a fi plăcute flăcăilor, dar şi să le acopere capul în sensul măritatului. 

Pe 14 octombrie este sărbătorit  hramul în mai multe biserici şi în localităţi din ţară, inclusiv în capitală, oraşul Chişinău.

Nou record mondial feminin la apnee de către o ucraineană!

Kateryna Sadurska a stabilit un nou record mondial în timpul celui de-al 8-lea Campionat Mondial CMAS de apnee adâncime de la Kalamata, Grecia, pe 10 octombrie.

Kateryna a atins o adâncime uluitoare de 80 de metri în timpul scufundării sale impresionante la disciplina CNF (Greutate constantă fără aripioare) și a câștigat medalia de aur la competiție.

Iată ce este apneea. Scufundarea liberă sau în apnee, este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă, reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Cuvântul apnee provine din limba greacă – apneiu (a = fără, pneiu = a respira).

ULTIMA ORĂ! Cutremur simțit pe teritoriul Republicii Moldova
Articolul anterior
Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”
Articolul următor