UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează Ucraina

Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina. Diplomații țărilor europene au negociat, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore, în cazul în care Vladimir Putin se decide să invadeze Ucraina.

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează UcrainaFoto: profimedia

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.Publicitate

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

O elevă din Chișinău a fost lovită de profesoara sa, chiar în timpul orelor, după un schimb de replici

Caz șocant la un liceu din capitală. O elevă din clasa a 6-a a fost lovită de profesoară, chiar în timpul orelor, astăzi, în fața colegilor săi. O prietenă a minorei a telefonat imediat diriginta clasei, care este și psiholog în cadrul instituției. Au fost informați și părinții copilului, care s-au prezentat la școală.

AGORA - O elevă de 11 ani din r. Sîngerei, lovită de profesoara de limbă  engleză. Copilul a ajuns la spital cu criză de astm

„Este inacceptabil, indiferent de starea pe care o avem, trebuie să ne controlăm”, a declarat, pentru Unimedia, Lidia Guzun, diriginta clasei în care învață fetița.

Incidentul s-ar fi produs în timpul orei de tehnologie. Eleva ar fi scăpat jos cheile și rigla, profesoara i-ar fi făcut observație,iar după câteva replici în contradictoriu, ar fi lovit-o în zona gâtului, lateral.

„De când sunt dirigintă, este primul incident pe care l-am avut, activez de cinci ani în această instituție”, a declarat pentru UNIMEDIA Lidia Guzun.

„Situația a avut loc față de colegi, copiii au 11-12 ani. Chiar în momentul în care s-a întâmplat, am mers imediat în clasă și am luat fetița, am fost sunată de o prietenă de a sa, am mers cu fetița la medic. Profesorul și-a cerut scuze, dar acest fapt nu schimbă lucrurile, indiferent de starea pe care o avem, trebuie să o controlăm”, a menționat diriginta clasei în care învață fetița.

Lidia Guzun ne-a mai spus că la moment, fetița s-a calmat și este bine, însă o va monitoriza și în zilele următoare: „Vedem cum se simte, consiliem copilul, pentru că este o traumă emoțională pentru copil”.

Părinții fetiței au aflat despre incident și s-au prezentat imediat la liceu, acolo unde discută cu directoarea instituției, în aceste clipe.

Contactată de reporterul UNIMEDIA, directoarea licelului a declarat că discută cu părinții elevei, iar măsurile pe care urmează să le ia în urma acestui incident vor fi conforme legislației.

Marina Tauber: Cei care au comis furtul din sistemul bancar moldovenesc sunt protejați de PAS

Procuratura nu are pretenții față de foștii prim-miniștri Vlad Filat și Iurie Leancă în dosarul fraudei bancare și nici față de alți funcționari și demnitari de stat, care au contribuit cu vârf și îndesat la furtul din sistemul bancar moldovenesc, scrie sinteza.org.

Unii dintre ei o duc destul de bine și lucrează sub tutela PAS. Dezvăluirile au fost făcute de deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, în luarea sa de cuvânt de la tribuna legislativului, susținută înainte de a fi pusă la vot ridicarea imunității sale parlamentare, precum și a lui Ilan Șor.

Potrivit Marinei Tauber, Banca de Economii a fost pusă pe brânci în noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare.

„Este necesar să vă amintim evenimentele din perioada noiembrie 2014 – martie 2016, când Iurie Leancă, membrii Guvernului și conducerea Băncii Naționale au comis o infracțiune de proporții împotriva statului. Mai exact, aceștia au făcut o emisie ilegală de capital, în mărime de 13 miliarde de lei. De asemenea, au acordat credite de urgență pentru BEM, deși nimeni nu a solicitat acest lucru.  Au acordat banii cu de-a sila, i-au distribuit după bunul lor plac și au ciopârțit piața bancară. Trei bănci au fost lichidate, iar acționarii au fost lipsiți de active și proprietăți. Cum puteau băncile respective să returneze creditul de stat, din moment ce au fost lichidate? Iar în 2016, Guvernul Filip a încheiat această epopee infracțională prin a pune datoria pe seama bugetului de stat, pentru o perioadă de 25 de ani, la un procent de 5% anual”, a declarat Marina Tauber.

Deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a mai adăugat că ceea ce s-a întâmplat în 2014 a fost cea mai cinică infracțiune la nivel de stat, pentru care trebuie să poarte răspundere penală toți cei care a luat deciziile de a acorda Băncii de Economii, Banca Socială și Unibank credite de urgență asigurate cu garanții de stat, dar și cei care le-au pus în aplicare.

„Credeți că am inventat toate astea, pentru a mă apăra? Nu! Este constatarea făcută de Curtea Constituțională, în data de 22 aprilie 2022. Mai exact, CC a stabilit că emisiunea monetară și emiterea ulterioară a garanțiilor de stat din noiembrie 2014 și aprilie 2015 celor trei bănci falimentare, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, au fost ilegale. Mai mult, Curtea a transmis o scrisoare președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în care explică aceste lucruri. Dar cred că Înalta Curte a greșit nițel adresa. Trebuia să vă trimită această scrisoare dumneavoastră, domnule Robu. Să vă dau o copie?”, a adăugat Marina Tauber.



S-a certat cu o prietenă la școală, apoi a încercat să-și pună capăt zilelor. O fetiță de 10 ani, salvată de medici

S-a certat cu o prietenă la școală, apoi a încercat să-și pună capăt zilelor. O fetiță de 10 ani, salvată de medicii din Capitală.

Totul a avut loc în data de 24 mai. Potrivit datelor oferite de către ofițerul de presă de la Poliția Capitalei, Natalia Stati, copila de 10 ani se certase la școală cu una dintre prietenele sale, scrie echipa.md.

Fata a venit acasă și ar fi decis să îți pună capăt zilelor. Ea ar fi băut mai multe pastile, însă, ulterior, și-a dat seama de gravitatea situației și a sunat singură la 112, chemând ambulanța.

Copila a fost dusă la spital, iar la moment, viața ei este în afara oricărui pericol.

Poliția a pornit o anchetă pe caz, iar la moment se acumulează materialele pe caz în stabilirea tuturor circumstantelor.

O deputată din Moldova a decedat la doar 52 de ani în urma complicațiilor Covid-19
Articolul anterior
O istorie cumplită! O moldoveancă își caută fiica dispărută la vârsta de 8 ani, în urmă cu 35 de ani
Articolul următor