UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează Ucraina

Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina. Diplomații țărilor europene au negociat, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore, în cazul în care Vladimir Putin se decide să invadeze Ucraina.

UE ia în calcul decuplarea de la gazul rusesc, dacă Putin invadează UcrainaFoto: profimedia

Surse citate de cotidianul spaniol El Pais au declarat că sunt luate în calcul sancțiuni economice majore împotriva Rusiei, care ar putea merge de la suspendarea oricărui tip de cooperare economică cu Moscova, până la o tăiere drastică a relațiilor comerciale, inclusiv a importului de petrol și gaze rusești, transmite Digi24.ro.

Sancțiunile sunt de o asemenea amploare încât, potrivit acelorași surse, Bruxellesul a pregătit și planuri de urgență pentru a atenua daunele pe care inevitabil le-ar suferi și economia europeană.

Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea.

Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul.Publicitate

Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia.

SUA vor o strategie globală pentru a crește producția de gaze dacă Rusia invadează Ucraina

Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze, au declarat pentru CNN mai mulți oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Departamentul de Stat, condus de consilierul principal pentru securitate energetică Amos Hochstein, a elaborat în ultimele săptămâni o strategie globală care explorează opțiunile de urgență pentru a redirecționa și a crește aprovizionarea cu gaze din diferite părți ale lumii, a declarat un înalt oficial american.

Un alt oficial a declarat, însă, pentru CNN că companiile cu care s-au purtat discuții recunosc că creșterea producției ar putea fi riscantă și ar necesita timp.

Printre țările implicate în discuții se număr Norvegia și Qatar-ul, mari producători de hidrocarburi.

Discuțiile sunt într-un stadiu „destul de avansat”, potrivit înaltului oficial american, și au avut ca scop să-i liniștească pe aliații europeni îngrijorați că aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu SUA va afecta economia Uniunii Europene. Aliații europeni au fost deosebit de îngrijorați de potențialul Rusiei de a-și limita exporturile de gaze către Europa pentru a riposta împotriva sancțiunilor occidentale.

Un război între Rusia și Ucraina ar afecta probabil în mod semnificativ piețele globale de energie, deoarece Rusia este cel de-al 2-lea producător de petrol din lume. Rusia exportă, de asemenea, o cantitate mare de gaze naturale în Europa prin Ucraina, exporturi care ar putea fi grav perturbate de un război și de deteriorarea infrastructurii energetice critice.

Criza din Ucraina a provocat deja schimbări majore în privința importurilor de gaz

Criza din Ucraina a provocat deja o schimbare majoră în Europa. Importurile de gaze rusești au scăzut de la 3,25 miliarde de metri cubi la începutul lui 2021 la 1,7 miliarde în prima săptămână a acestui an.

Dintre cele patru gazoducte dinspre Rusia, doar Nord Stream, care face legătura directă cu Germania prin Marea Baltică, funcționează la același nivel ca anul trecut.

Gazoductele care trec prin Ucraina și Polonia au redus drastic fluxul. În același timp, a doua conductă de gaz care trece prin Marea Baltică, Nord Stream 2, nu a început încă să pompeze gaz, autorizarea gazoductului fiind amânată, iar criza ucraineană ar putea să facă conducta permanent inutilizabilă.

Importul de gaz lichefiat din alte țări a crescut, în schimb, de la 1,4 miliarde de metri cubi, în prima săptămână a lunii ianuarie a anului trecut, la 3,3 miliarde, în prima săptămână a acestei luni. Importurile de gaze din Norvegia au atins de câteva ori maximele istorice în ultimele săptămâni, crescând și importurile de gaz lichefiat din Statele Unite.

UE a adoptat deja sancțiuni comerciale în 2014, ca răspuns la prima agresiune rusă împotriva Ucrainei, care a avut ca rezultat destabilizarea provinciilor ucrainene Donbas și anexarea Crimeei de către Rusia. Sancțiunile europene, încă în vigoare, au limitat accesul unui număr de bănci rusești pe piețele europene de capital, a interzis achiziționarea în Europa a obligațiunilor emise de trei companii energetice rusești și a oprit exportul de arme și anumite materiale de prospecție energetică.

Tragedie la Leova: Un tânăr de 19 ani a ars de viu într-o casă. 

Un tânăr a murit, după ce locuința în care se afla a fost cuprinsă de flăcări. Tragedia a avut loc în după-amiaza zilei de ieri, 11 februarie, în jurul orei 15:49, în localitatea Iargara, din raionul Leova, susțin sursele PulsMedia.MD din cadrul IGSU.

Victima s-a dovedit a fi un tânăr de 19 ani, care din cauza unor probleme locomotorii era țintuit la pat. În odaia în care acesta se afla a izbucnit un incendiu, care s-a stins de la sine, până la intervenția pompierilor.

Cadavrul carbonizat al tânărului a fost scos din casa cuprinsă de flăcări de către oamenii din localitate. Preliminar, s-a stabilit că incendiul ar fi izbucnit din cauza imprudenții.Oamenii legii cercetează cazul pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Zeci de țări au semnat, la Paris, acordul pentru o inteligență artificială „etică”. Cine nu s-a raliat acordului

Un număr de 61 de ţări se aliază pentru dezvoltarea unor proiecte de inteligență artificială „deschisă, incluzivă şi etică”. China, Franţa şi India se numără printre statele semnatare ale declarației comune, adoptate la finalul summitului privind inteligența artificială desfășurat la Paris, și care militează pentru un dialog global și o coordonare mai strânsă în ceea ce privește acest domeniu, scrie digi24.ro

Potrivit acordului, tehnologia trebuie să fie mai accesibilă.

Statele Unite ale Americii şi Regatul Unit al Marii Britanii nu s-au raliat ideilor acordului. Reuniunea din capitala Franței a reunit lideri globali, directori din industria tehnologiei și oameni de știință, care au discutat despre impactul AI asupra securității internaționale. De asemenea, summit-ul a fost ocazia perfectă pentru stabilirea unor noi parteneriate și proiecte.

Co-prezidat de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul indian Narendra Modi, evenimentul a avut loc într-un moment în care țări precum SUA și China concurează pentru supremația în domeniul AI.

150 de miliarde euro pentru „campionii AI”

Un grup de 20 de mari corporații, firme și startup-uri a susținut un plan de investiție de 150 de miliarde euro în inteligența artificială europeană în următorii 5 ani. Inițiativa, condusă de firma de capital de risc General Catalyst, își propune să reducă decalajul dintre investitori și startup-uri pentru a „valorifica întregul potențial al Europei în AI”. Grupul va colabora și cu executivul comunitar de la Bruxelles pentru „crearea unui cadru de reglementare AI mult simplificat”, iar un grup select de directori generali va începe discuții pentru accelerarea adoptării AI.

„Profitând de acest moment, acționând cu intenție și colaborând profund, Europa poate valorifica o oportunitate generațională prin asumarea unui rol de lider în AI aplicată, integrând-o în baza noastră industrială pentru a spori productivitatea, reziliența și suveranitatea economică”, a declarat Jeannette zu Fürstenberg, director al General Catalyst.

Peste 60 de companii europene au aderat la această inițiativă, printre care producătorul de cipuri ASML, Airbus, Mistral AI, Siemens, Spotify, Volkswagen și L’Oréal Group.

Un nou trend periculos pe TikTok – copiii înghit doze mari de paracetamol: 3-4 adolescenți ajung lunar la spital din cauza supradozei

Un nou trend periculos este răspândit pe platforma socială TikTok, unde copiii își pun viața în pericol pentru a acumula vizualizări și aprecieri. Autoritățile din Europa au emis alerte cu privire la riscurile acestei provocări, care implică ingerarea unui număr mare de comprimate de paracetamol, iar participanții concurează pentru a vedea cine ajunge la spital și cine va sta spitalizat mai multe zile, scrie sanatateinfo.md.

Prin acest act periculos, tinerii vor să își testeze rezistența organismului, ajungând de multe ori la spital cu intoxicație severă, ficatul afectat, greață, vărsături sau alte simptome. Primele semne de supradoză sau otrăvire pot să apară doar după 24 până la 48 de ore de la ingestie, făcând acest trend și mai periculos. De multe ori, tinerii iau pastile iar în cursul nopții, când dorm, ingredientul din paracetamol poate supune corpul la o insuficiență hepatică severă. Paracetamolul este unul dintre cele mai frecvent utilizate analgezice din lume.

În Statele Unite, un copil de 11 ani a murit săptămâna trecută în urma unei supradoze cu acest medicament.

Specialiștii din Republica Moldova avertizează că supradozajul de paracetamol poate fi fatal.

În 2015, un fenomen similar, numit „Paracetamol Challenge”, a apărut pe platformele sociale Facebook și Instagram, în special în East Ayrshire, Scoția. Atunci, un adolescent a ajuns la spital în urma unei supradoze de paracetamol, atrăgând atenția autorităților asupra pericolului acestor provocări.

Paracetamolul – un medicament banal, dar letal în supradoză

Paracetamolul este unul dintre cele mai utilizate analgezice la nivel global, fiind disponibil fără prescripție medicală, accesibile la preț. Deși în doze normale este considerat sigur, consumul excesiv poate provoca simptome severe, precum îngălbenirea pielii și ochilor, scăderea glicemiei, pierderea coordonării și, în cazuri grave, insuficiență hepatică.

Medicul toxicolog Vitalie Secu de la Institutul Mamei și Copilului, explică: „Supradozajul cu paracetamol nu este periculos doar în cazul acestei provocări, ci și atunci când părinții depășesc doza recomandată în încercarea de a reduce febra copiilor.”

Citiți continuarea AICI.

O deputată din Moldova a decedat la doar 52 de ani în urma complicațiilor Covid-19
Articolul anterior
O istorie cumplită! O moldoveancă își caută fiica dispărută la vârsta de 8 ani, în urmă cu 35 de ani
Articolul următor