UE taie toți banii pentru Ungaria, plus 70% din fondurile europene. Viktor Orban, acuzat că refuză „să lupte împotriva corupției în contractele publice”

Comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn (Austria), se pregătește să taie fondurile UE care ar fi trebuit să ajungă în Ungaria. În plus, vor fi tăiați total și banii pentru PNRR-ul Ungariei. 70% din banii europeni care au fost alocați Ungariei vor fi tăiați pentru că Guvernul Orban încalcă în mod repetat statiul de drept, informează publicația austriacă Die Presse.

Pentru prima dată, apar detalii despre modul în care Comisia Europeană intenționează să reacționeze dacă guvernul ungar va continuă să refuze să facă ordine în statul de drept și să lupte împotriva corupției în contractele publice.

Conform unei scrisori interne a comisarului pentru buget Johannes Hahn, obținută de „Die Presse”, 70% din fondurile din trei programe operaționale ale UE vor fi tăiate. În plus, va fi oprit fluxul de bani către „fundațiile de interes public” care sunt controlate de apropiați ai premierului Viktor Orban.

În document, Hahn citează „nereguli sistemice, deficiențe și slăbiciuni în procedurile de achizițîi publice; rată ridicată a procedurilor de licitație unică și intensitatea scăzută a concurenței” în procedurile de achiziții publice din Ungaria, „detectarea, prevenirea și corectarea conflictelor de interese” și „limitări în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală eficientă a presupuselor activități infracționale”, în special a cazurilor de corupție la nivel înalt, informează EUObserver.

Comisarul pentru buget îi informează pe colegii comisari că, în răspunsul sau, Ungaria „nu a prezentat informații întemeiate cu privire la preocupările identificate în ceea ce privește independența justiției” și a răspuns doar parțial la preocupări.

Comisia Europeană nu a dorit să ofere o estimare exactă a numărului de miliarde de euro pe care statul maghiar le va pierde pentru moment din fondurile UE.

Ungaria are dreptul la un total de 21,7 miliarde de euro în actuală perioada bugetară, din 2021 până în 2027.

De asemenea, UE taie total și banii pentru PNRR-ul Ungariei, 5,8 miliarde de euro.

sursa

Aproape 2.500 de protestatari contra mobilizării lui Putin, arestați în Rusia

Numărul celor arestați în Rusia pentru că au protestat împotriva mobilizării militare parțiale a ajuns la aproape 2.500, iar manifestațiile de protest s-au răspândit în 35 de orașe ale țării, într-un moment când chiar și voci pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării modul cum se aplică ordinul de mobilizare, scrie moldova.europalibera.org.

Până pe 25 septembrie fuseseră arestați 2.353 de oameni, și cel puțin alți 141 pe 26 septembrie, potrivit organizației carmonitorizează arestările politice din Rusia OVD-Info. Serviciul Realități Caucaziene al Europei Libere a relatat că poliția din republica federativă rusă Daghestan a dispersat duminică un grup de oameni care-și explimau la Mahaickala nemulțumirea față de decretul de mobilizare.

Protestele au izbucnit în întreaga Rusia la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat pe 21 septembrie că a semnat decretul de mobilizare parțială pentru a întări trupele rusești din Ucraina, în urma înfrângerilor suferite după contra-ofensiva declanșată de armata ucraineană pe 6 septembrie în estul și sudul Ucrainei.

Autoritățile ruse spun că mobilizarea parțială va chema la arme aproximativ 300.000 de rezerviști, oameni cu experiență militară relevantă.

Decizia Kremlinului de a mobiliza noi forțe pentru războiul neprovocat pe care l-a declanșat în Ucraina – și care a ucis cam 80.000 de ruși până acum – a stârnit mânia unei părți a populației ruse.

Pe 24 septembrie, Putin a promulgat legea aprobată de Duma de stat care înăsprește pedepsele pentru capitulare voluntară, distrugerea armamentului din dotare, dezertare sau insubordonare, dacă aceste infracțiuni sunt comise în timp de mobilizare militară, sau situaţii de luptă.

Mobilizarea i-a făcut pe mii de ruși să încerce să-și părăsească țara, și a provocat critici după ce au apărut relatări privind mobilizarea forțată a unor bărbați cu vârste care depășesc limita prevăzută pentru recrutare, sau sunt inapți medical pentru serviciul militar .

Într-o postare pe Telegram pe 25 septembrie, președinta Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului de la Moscova), Valentina Matvienko a spus că aceste excese sunt inacceptabile și că e absolut normal ca ele să declanșeze reacții contrare în societate.

Iar luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat erori la chemarea sub arme, spunând că ele vor fi corectate de guvernatorii regionali și de ministerul Apărării.

Spînu explică ce se poate întâmpla dacă Rusia ne va sista livrarea gazelor: „Indiferent de scenariu, în luna octombrie suntem asigurați”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, susține că gigantul rus Gazprom încă nu a confirmat livrarea de gaze naturale pentru R. Moldova pentru luna octombrie 2022. Potrivit ministrului, discuțiile continuă, iar în următoarele zile vom afla dacă țara noastră va primi sau nu gaz din Rusia. Totuși, Andrei Spînu spune că dacă din 1 octombrie Gazprom sistează livrarea de gaze naturale, R. Moldova are „rezerve de aproximativ 35 de milioane de metri cubi” care „ar putea fi suficiente pentru luna octombrie”. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni de la ProTV, scrie zdg.md.

„Menținem comunicarea (cu Gazprom n. red.) și vom vedea în zilele următoare dacă vor livra sau nu (gaze naturale după 1 octombrie n. red.).

(…) Guvernul face tot posibilul ca să avem în continuare gaz. Avem rezerve de aproximativ 35 de milioane de metri cubi. Din 1 octombrie, dacă nu vom primi gaz de la Gazprom, acest gaz (din rezervă n. red.) va fi utilizat și livrat cetățenilor. (…) Indiferent de scenariu, pentru luna octombrie noi suntem asigurați, acelea rezerve, plus trecerea Termoelectrica pe păcură și mai sunt alte întreprinderi care pot trece pe păcură. Această cantitate pe care o avem în rezerve ar putea fi suficientă pentru luna octombrie”, explică Andrei Spînu.

Prețul de achiziție a gazelor naturale importate de R. Moldova în luna septembrie este de circa 1 882 de dolari pentru o mie de metri cubi, adică cu peste 424 de dolari mai mult decât în luna august.

În toamna anului 2021, contractul dintre Moldovagaz și Gazprom a fost prelungit pe cinci ani, în baza unei formule de preț „propuse de partea moldovenească”. Livrările de gaze naturale conform noului contract au început din 1 noiembrie 2021. De atunci, prețul pentru gazele naturale a fost majorat de câteva ori, mai scrie sursa citată.

În Italia, un avion a fost distrus de fulger. Piloții au fost nevoiți să efectueze o aterizare de urgență

Un avion al companiei aeriene EasyJet a fost lovit de fulger în timpul unui zbor efectuat duminică, 25 septembrie 2022, provocând panică în rândul celor 90 de pasageri prezenți la bord.

Este prima dată în ultimii 15 ani când un avion este lovit de fulger în zbor, în Italia, relatează ziarul italian Corriere del Mezzogiorno.

Conform sursei citate, aeronava companiei EasyJet a decolat ieri de la Milano și se îndrepta spre Napoli, dar o furtună care s-a abătut asupra regiunii Campania a împiedicat-o să mai ajungă la destinație.

Un fulger, care a lovit o aripă a avionului în timpul zborului, i-a constrâns astfel pe piloți să devieze de la traseu și să efectueze o aterizare de urgență pe aeroportul Karol Wojtyla din Bari, în regiunea Puglia.

Din fericire, nici cei 90 de pasageri, și nici personalul de bord nu au fost răniți în timpul acestui incident, dar s-a creat panică mare în rândul acestora.

Pasagerii au fost transportați ulterior cu un autocar la Napoli, mai precizează sursa citată.

sursa

Campioana mondială Anastasia Nichita, întâmpinată la frontieră cu flori și fanfară
Articolul anterior
Un avocat a fost reținut în timp ce mituia un procuror. Suma totală a mitei este de 10 mii de euro
Articolul următor