Un bărbat dintr-un sat ucrainean povestește cum îi torturau soldații ruși pe localnici

Lecțiile barbare deprinse în Siria de soldații ruși care azi luptă în Ucraina – tortura, bătăile, execuțiile – au fost puse în practică, aproape la indigo, într-un mic sat din apropierea Kievului, în primele zile ale invaziei, scrie The Guardian, conform Libertatea. Un localnic din Motîjîn, care a supraviețuit mai multor zile de tortură, a povestit coșmarul prin care a trecut.

„Mă rugam să-l ucidă mai repede”. Un bărbat dintr-un sat ucrainean povestește cum îi torturau soldații ruși pe localnici

Oleh Bondarenko le-a vorbit reporterilor The Guardian din locul unde a fost bătut, torturat și lăsat să moară. O grădină din Motîjîn, unde, în vecinătatea unei case arse, se află un rezervor subteran de apă – nu suficient de adânc pentru a sta în el atunci când capacul e pus și nici suficient de larg pentru a te așeza, dar aproape suficient de mare pentru a adăposti un om într-o poziție ușor cocoșată.

Bondarenko a fost ținut acolo, în rezervor, timp de două zile, în martie – spune că și-a pierdut, încet-încet, orice senzație în brațe și picioare, apoi întreaga capacitate de a le mișca.

A rămas fără mai mulți dinți în urma agresiunilor, are toracele acoperit de cicatrici, iar leziunile suferite la nivelul coloanei vertebrale ar putea fi permanente. Dar nu și-a pierdut simțul umorului.

„Spuneau că, după Siria, aici trăiesc o poveste”

Forțele ruse au ajuns în localitatea Motîjîn, aflată la sud de autostrada principală care duce spre vest de Kiev, la cinci zile după declanșarea invaziei din Ucraina. Într-o mică pădure de la periferia orașului, au ascuns o baterie de lansatoare de rachete Grad și alte piese de artilerie, au săpat adăposturi pentru zeci de trupe, apoi și-au instalat tabăra și au început să tortureze și să ucidă civili într-o incintă aflată lângă poziția lor.

În momentul în care Bondarenko a fost dus acolo într-un camion – legat la ochi, după bătăi, simulări de execuții și alte torturi la care a fost supus acasă la el și apoi la o fermă abandonată – soldații ruși au stabilit o rutină sumbră, sângeroasă, pe care au reluat-o în fiecare zi.

„A fost sistematic”, a mărturisit bărbatul. Iarba de lângă pridvorul mare al unei magazii era folosită pentru tortură de către ofițerii care se odihneau și mâncau sub baldachin. Ruinele casei bombardate erau locul unde aveau loc execuțiile, iar în pădurile din apropiere se săpau gropi comune, puțin adânci, în care să fie aruncate victimele.

Coșmarul a fost condus de trei oameni care s-au format în conflictul din Siria. Prins în camera sa subterană, Bondarenko i-a auzit jubilând cu privire la transferul lor în Ucraina. „Spuneau că, după Siria, aici trăiesc o poveste. Este un sat bogat și aveau de unde să fure din belșug”, a povestit bărbatul.

Încă de la începutul invaziei, a fost clar că printre soldații și ofițerii ruși care au ajuns în Ucraina se aflau mulți care înainte au luptat în Siria. Dar mărturia lui Bondarenko leagă acum unele dintre cele mai grave abuzuri comise în acest război de oameni care au apărat înainte regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, notează The Guardian.

Procurorii din regiunea Kiev care investighează atrocități comise de armata rusă în jurul capitalei fac acum cercetări inclusiv în tabăra de tortură și execuție din satul Motîjîn.

Oleh Tkalenko, un procuror de rang înalt din regiunea Kiev, a declarat pentru The Observer: „Suntem aproape de a-i identifica pe acești comandanți. Numele lor vor fi făcute publice în curând”.

El a mai spus că autoritățile sunt conștiente de faptul că un număr de soldați ruși care au venit în regiunea Kiev au operat anterior în Siria.

Bondarenko a precizat că serviciile ucrainene de informații i-au spus deja prenumele unuia dintre principalii săi torționari.

În Motîjîn, spre deosebire de Siria, soldații ruși puteau vorbi aceeași limbă ca și victimele lor, dar acest lucru nu a contat. Ei foloseau această legătură pur și simplu pentru a interoga și chinui, fără a mai avea nevoie de un interpret.

„Acesta este Russkiy Mir – pacea rusă”, a spus Bondarenko cu o ironie amară, privind câmpul de exterminare din satul său, referindu-se la conceptul invocat de Vladimir Putin pentru a-și justifica invazia.

În Motîjîn a fost torturată și ucisă primărița. La fel, soțul și fiul ei

Bondarenko conducea un centru de reabilitare pentru consumatorii de droguri înaintea invaziei. Povestește că rușii, nervoși după ce o ambuscadă ucraineană a distrus un convoi de muniție care se deplasa prin centrul satului, „a doua zi, au venit cu două tancuri, au ucis oameni și au tras în mașini și garaje”.

Pe 23 martie, convinși că rezistența ucraineană opera în apropiere, au dat buzna în centrul lui Bondarenko, trăgând în pereți, oglinzi și ferestre. Pe el l-au bătut, au simulat o execuție, apoi l-au legat de un ATV și l-au forțat să alerge după ce acesta a demarat, spunându-i că va fi împușcat dacă va cădea.

A reușit să rămână în picioare până când au ajuns la o fermă din apropiere, unde l-au bătut din nou și au simulat o altă execuție. Apoi, pentru că nu a putut să le spună locația unei unități militare din care el, de fapt, nu făcea parte, l-au urcat legat la ochi într-un camion și l-au dus în tabăra lor.

La scurt timp după ce a ajuns, forțele ucrainene au început să bombardeze zona, iar răpitorii săi au fugit în subsol, lăsându-l legat afară. „Ne-au spus: «Lăsați-i pe ai voștri să vă ucidă»”, a povestit Bondarenko. O bucată de șrapnel i-a zgâriat stomacul, provocându-i sângerări și o cicatrice.

În acel moment nu avea nicio idee unde se afla, deși tabăra era la doar 3 kilometri de casa lui. Cu toate acestea, și-a dat seama ce se întâmpla acolo când soldații i-au spus că tocmai o uciseseră pe primăriță, împreună cu soțul și fiul ei. Aceasta alesese să rămână și să coordoneze ajutorul și apărarea teritoriului după sosirea rușilor. Pentru asta, familia ei a plătit cu viața; un panou mare cu o fotografie a lor marchează acum intrarea în sat dinspre autostradă, pe care stă scris mesajul: „Respect etern din partea oamenilor din Motîjîn”.

Ei au fost supuși aceluiași ritual sadic ca majoritatea victimelor din lagăr, au declarat localnicii. Erau bătuți crunt, aveau brațele răsucite și rupte. Pe măsură ce moartea se apropia, erau împușcați în mâini sau în genunchi pentru a provoca durere maximă, apoi erau împușcați din nou în stomac înainte de a fi uciși, în cele din urmă, cu un glonț în ceafă, scrie The Guardian.

Bondarenko a mai povestit despre o crimă pe care a auzit-o mai târziu, în timp ce se afla în rezervorul de sub pământ: „I-am auzit torturându-l timp de o oră și jumătate și m-am rugat să îl ucidă mai repede”.

Salvat de niște tineri proaspăt recrutați în armată

La Motîjîn s-au aflat, estimează ucrainenii, 60 de soldați ruși, împrăștiați în barăci, iar ofițerii stăteau într-o casă de peste un mic lac. Nu toți erau veterani sirieni; existau și recruți atât de recent veniți din Rusia, încât nu și-au dat seama, timp de două săptămâni, că se află în Ucraina. Recruții trebuiau să gătească pentru comandanți și să care apă și, aparent, au fost îngroziți de ceea ce au văzut.

Într-o încercare, poate, de a-și salva propria umanitate, recruții tineri l-au salvat pe Bondarenko, după 48 de ore de chin. În timp ce torționarii erau beți, ei l-au târât afară și l-au dus într-o cameră folosită ca închisoare în spatele casei. L-au avertizat să stea liniștit și să-și acopere fața, deoarece comandanții vor presupune că s-a alăturat celorlalți în groapa comună dacă vor observa că lipsește de tot, dar dacă îl vor găsi, îl vor ucide cu siguranță.

Două zile mai târziu, aceiași recruți au descuiat ușa camerei, au spus că trupele ruse pleacă și i-au avertizat pe cei doi bărbați dinăuntru – mai era cineva cu Bondarenko – să nu iasă timp de două ore, din cauza riscului de a fi atacați de lunetiști.

„Mi-au spus să mă rog pentru ei. Acești băieți nu și-au dorit ceea ce s-a întâmplat aici; ei înșiși erau în stare de șoc și în ziua de azi mă rog pentru ei. Ei mi-au salvat viața”, a mai povestit Bondarenko.

Recruții ruși au săpat, de asemenea, o groapă adâncă, individuală, pentru a înhuma o femeie ucisă de un lunetist, după ce tatăl ei – care fusese reținut împreună cu Bondarenko doar pentru că venise la bază să ceară ajutor medical – i-a implorat să nu o arunce în groapa comună.

Alexandr Stoianoglo s-a lansat în campania pentru prezidențiale lângă Arcul de Triumf

Candidatul socialiștilor, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, este primul candidat care s-a lansat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie, scrie Europa Liberă.

 

Stoianoglo a fost desemnat drept candidat de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), fiind prezentat publicului de fostul președinte Igor Dodon.

În cadrul lansării, care a avut loc în apropierea Arcului de Triumf, Dodon a lăudat calitățile lui Stoianoglo, descriindu-l drept „speranța întregii țări la salvare și revenire la normalitate”. De asemenea, el a subliniat că Stoianoglo este un „statalist, un familist care respectă valorile creștine și nu are apartenență politică”. Dodon l-a descris ca fiind un viitor „arbitru destoinic” pentru funcția prezidențială.

În discursul său, Alexandr Stoianoglo a făcut mai multe promisiuni, printre care se numără „instaurarea dreptății”, „victoria definitivă a adevărului asupra minciunii și violenței” și „triumful legii asupra dezmățului”. La acestea se mai adaugă atragerea investițiilor, modernizarea obiectivelor sociale și altele.

Fostul procuror general a mai precizat că a refuzat să fie „un procuror de buzunar pentru guvernare” și a subliniat cu mândrie originea sa, afirmând: „Eu, un găgăuz, candidez la cea mai înaltă funcție de stat”.

Stoianoglo a încheiat prin a menționa valorile familiei sale, afirmând că părinții lui l-au învățat să muncească neîncetat: „Tatăl meu și mama m-au învățat să muncesc 24/24 ore pe zi”.

Astăzi mai este așteptată și lansarea în campania electorală a președintei Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, care va avea loc în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

La început de iulie, Dodon a anunțat că nu candidează la alegerile prezidențiale din 2024 și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, în speranța că acesta va fi susținut și de alte partide de opoziție. Deocamdată ex-procurorul general e susținut doar de socialiști.

Natalia Morari și-a depus semnăturile la CEC pentru înregistrarea în cursa pentru prezidențiale

Jurnalista Natalia Morari și-a depus semnăturile la Comisia Electorală Centrală pentru a se înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024. „Avem certitudinea că verificările vor confirma validitatea semnăturilor noastre”, a declarat Natalia Morari, scrie unimedia.info.

”În total, am reușit să colectăm peste 24 mii de semnături din 25 de raioane ale țării, inclusiv municipiile Chișinău și Bălți, precum și din UTA Găgăuzia…

Acesta este doar începutul unui drum frumos, care ne va aduce, fără îndoială, rezultate pozitive pentru noi toți cetățenii Republicii Moldova!”, a spus Morari.

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie 2024.

Bătaie cu pumnii și picioarele într-o benzinărie din Ialoveni: angajații unei companii de pază, cercetați penal pentru rele tratamente

Angajații unei companii de pază vor fi cercetați penal pentru rele tratamente, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Procuratura raionului Ialoveni anunță că la data de 18 septembrie 2024 a început urmărirea penală pe faptul existenței unei bănuieli rezonabile, de comitere a infracţiunii de tratament inuman și degreadant (art. 166/1 alin. (2) lit. c) și d) din Codul penal).

de către angajații unei agenții de pază și protecție.

Potrivit speței, la data de 26 august 2024, aflându-se în apropierea unei stații PECO amplasată în or. Ialoveni, ca urmare a unui conflict spontan iscat cu un bărbat, suspecții i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, precum și mijloacele speciale aflate în dotarea agenților de pază.

Astfel, în cadrul urmăririi penale inițiate, procurorii vor elucida toate circumstanțele comiterii faptei investigate, în vederea stabilirii tuturor persoanelor implicate și gradului de vinovăție a acestora.

Reiterăm că Procuratura nu va tolera sub nicio formă actele de tortură sau alte rele tratamente. Toate sesizările și indiciile referitoare la astfel de fapte vor fi tratate cu maximă seriozitate, iar investigațiile se vor desfășura cu promptitudine și imparțialitate, în conformitate cu prevederile legale.

Premierul Japoniei și alți 62 de cetățeni niponi au primit interzis în Rusia
Articolul anterior
Igor Grosu a anunțat partea ucraineană despre disponibilitatea Moldovei de a detașa în Ucraina un contingent de geniști
Articolul următor