Un bebeluș de numai șapte luni a ajuns în stare gravă la spital după ce a fost bătut de propriul tată. Bărbatul aflat în stare de ebrietate s-ar fi luat la ceartă cu soția sa. Femeia ținea fetița în brațe, iar acesta încercând să-și lovească soția, a lovit cu toată puterea în copil.
Părinții au reușit să calmeze copilul, nu s-au adresat la spital. Ulterior, pe la ora 03.00 dimineața, fetița s-a trezit din somn și a început să plângă, iar tatăl ei i-a mai aplicat câteva lovituri copilului pentru că nu-l lăsa să doarmă.
A doua zi, mama fetiței s-a adresat la spital, iar micuța a fost internată în reanimare. Incidentul a avut loc în Tiraspol. Potrivit poliției din regiune, în familia respectivă mai cresc doi copii, care, de asemenea, sunt deseori bătuți de tatăl lor, raportează echipa.md, cu referire la sursa locală.
Uniunea Europeană caută metode prin care să oprească firmele ruseşti să mai trimită gaze lichefiate spre blocul european
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit, marţi, să caute o modalitate legală prin care să oprească firmele ruseşti să mai trimită gaze lichefiate spre blocul european, prin împiedicarea acestora să rezerve capacităţi.
Dacă va fi aprobată, propunerea de marţi ar oferi statelor membre o variantă pentru a opri importurile de gaze lichefiate din Rusia, fără să se recurgă la sancţiuni, care sunt dificil de adoptat pentru că este nevoie de aprobarea unanimă a tuturor statelor membre, transmite digi24.ro.
Miniştrii europeni ai energiei au sprijinit, marţi, o propunere care include opţiunea pentru guvernele statelor membre să împiedice, temporar, exportatorii de gaze din Rusia şi Belarus să depună în avans oferte pentru capacităţi pe infrastructura necesară pentru a livra gaze lichefiate în Europa, conform Reuters, citat de Agerpres.
Propunerea face parte din poziţia de negociere cu privire la noile reguli de pe piaţa gazelor din UE. Propunerea nu este definitivă şi va trebui negociată cu Parlamentul European, un proces care se poate întinde pe mai multe luni.
Cele 27 de state membre UE au promis că vor renunţa la gazele ruseşti ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Importurile Europei de gaze naturale ruseşti prin conducte au scăzut semnificativ după invadarea Ucrainei, însă importurile de gaze lichefiate ruseşti s-au majorat. Potrivit unei analize UE consultată de Reuters, livrările de gaze lichefiate ruseşti spre Europa au crescut anul trecut până la 22 miliarde metri cubi, de la aproximativ 16 miliarde metri cubi în 2021.
Ungaria a anunţat deja că nu va sprijini poziţia de negociere a statelor membre UE cu privire la noile reguli de pe piaţa gazelor, care includ şi noi norme pentru integrarea mai multor gaze low-carbon.
Ţările membre vor putea să impună limite firmelor ruseşti pentru o perioadă temporară de timp, atât timp cât asta nu perturbă fluxurile de gaze între ţările UE sau să pună în pericol securitatea energetică a Europei, se arată în documentul consultat de Reuters.
Recent, comisara europeană pentru Energie, Kadri Simson, a îndemnat companiile europene să nu semneze noi contracte privind importurile de gaze lichefiate ruseşti, după ce actualele contracte vor expira. Ministra spaniolă a energiei, Teresa Ribera, a făcut o solicitare similară către importatorii şi operatorii de gaze lichefiate din Spania.
Cu toate acestea, astfel de îndemnuri nu sunt obligatorii pentru că gazele naturale şi gazele lichefiate ruseşti nu sunt vizate de sancţiunile europene. Blocul european a introdus un embargou cu privire la importurile de petrol şi produse petroliere ruseşti prin intermediul navelor.
Firmele care pleacă din Rusia, obligate să plătească 10% la stat
Investitorii străini din țările „neprietenoase” care își vând activele în Rusia vor fi obligați să cedeze cel puțin 10% din prețul de vânzare către bugetul rusesc.
Această măsură va îngreuna și mai mult situația companiilor occidentale care părăsesc Rusia din cauza războiului din Ucraina, transmite bani.md.
Firmele care pleacă sunt deja forțate să își vândă operațiunile cu reduceri uriașe, mai multe dintre ele vânzând pentru o sumă simbolică, iar multe dintre ele suferind deprecieri mari. Unele au adăugat clauze de răscumpărare care le-ar putea permite să se întoarcă într-o zi.
O notă publicată pe site-ul ministerului de finanțe a precizat că comisia guvernamentală de monitorizare a investițiilor străine a actualizat cerințele pentru vânzările de active care implică străini din țări care au impus sancțiuni împotriva Rusiei, pe care Moscova le cataloghează drept „neprietenoase”.
Hotărârea a inclus „obligația de a face o contribuție voluntară în numerar la bugetul federal de cel puțin 10% din jumătate din valoarea de piață a activelor relevante”.
Măsurile introduse în decembrie prevedeau că vânzările de active sunt permise doar dacă cumpărătorului i se acordă o reducere de 50% după o evaluare independentă.
Anterior, vânzătorilor li s-a permis să aleagă între plata imediată a 10% din valoarea totală a tranzacției către bugetul federal al Rusiei sau plata în tranșe pe o perioadă de unul până la doi ani – dar această opțiune a fost retrasă acum.
Niciun cont bancar și datorii. Averea unui deputat socialist
Vicepreședintele Parlamentului și deputatul BCS, Vlad Batrîncea, și-a depus declarația de avere pentru anul 2022. Potrivit documentului, Batrîncea a ridicat un salariu de circa 251.000 de lei de la Legislativ.
Foto: știri.md
Totodată, acesta a primit compensații și indemnizații de la Parlament, de aproximativ 197.000 de lei, transmite Tv8.md.
În declarația de avere, deputatul a indicat un apartament, procurat în urma unor negocieri directe, cu 890.000 de lei.
Vlad Batrîncea a mai declarat o mașină marca Skoda Superb, cumpărată în 2021 cu 400.000 de lei.
Deputatul BCS nu a indicat niciun cont bancar. În schimb, are datorii de 500.000 de lei la o bancă.