Un cetățean al Federației Ruse este documentat pentru uz de acte falsificate. Din spusele acestuia, ar fi scos din buzunar 2 500 EUR pentru procurarea falsurilor. Polițiștii de frontieră din PTF Sculeni au identificat străinul astăzi, 17 martie 2023, printre călătorii prezenți pe sensul de ieșire din țară.
Astfel, pentru formalitățile de control la frontieră s-a apropiat cetățeanul Rusiei de 34 de ani, pasager la ruta „Bălți – Iași”. Tânărul a prezentat la control o carte de identitate românească, vizibil cu semne de falsificare. În baza celor depistate, polițiștii de frontieră au extins verificările, fiind depistat și un certificat de naștere, pretins a fi eliberat de către autoritățile române. La fel, documentul conținea indici de falsificare.
Din declarațiile străinului s-a aflat că le procurase contra sumei 2 500 EUR și le-a folosit cu scopul de a ajunge în Uniunea Europeană. Asupra sa avea și un pașaport valabil, emis de autoritățile ruse.
Documentarea pe caz continuă de către polițiștii de frontieră din cadrul Direcției regionale VEST, în vederea elucidării tuturor circumstanțelor. Documentele au fost ridicate, urmând a fi supuse expertizei.
Au dus în eroare numeroși clienți și și-au însușit sute de mii de lei sub pretextul confecționării ușilor și ferestrelor din termopan
Ofițerii Direcției Investigații Complexe a INI în comun cu cei ai Direcției Generale Urmărire Penală a IGP, au documentat activitatea infracțională a membrilor unei companii private bănuite de comiterea infracțiunii de escrocherie.
Urmare a investigațiilor demarate, polițiștii au stabilit că reprezentanții unei companii private cu sediul în orașul Hîncești, urmărind scopul delapidării mijloacelor financiare prin abuz de încredere, sub pretextul confecționării ușilor și ferestrelor din termopan, au indus în eroare 15 clienți și i-au prejudiciat cu peste 280 000 de lei.
În scopul acumulării bazei probatorii au fost efectuate 14 percheziții în domiciliile și automobilele suspecților, dar și în sediile companiilor, unde au fost depistate și ridicate bunuri ce prezintă interes pentru urmărirea penală: zeci de telefoane mobile, cartele SIM, purtători de informație, notebook, calculatoare de birou, registre cu înscrisuri de ciornă privind dubla contabilitate pentru toate comenzile, contracte de prestări servicii, lista lunară cu evidența persoanelor angajate ilegal, dar și utilajul pentru producerea obiectelor din termopan, care era depozitat în altă locație decât cea declarată.
Pe acest caz a fost inițiată o cauză penală pentru escrocherie săvârșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea situaţiei de serviciu.
Conform legii penale, suspecții riscă amendă de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.
Polițiștii continuă cercetările în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și persoanelor implicate în schema frauduloasă.
Istoria iese iar la suprafață, pe o altă stradă din Capitală
”Se pare că istoria Chișinăului răbufnește iar la suprafață,” se arată într-o postare pe Moldova.org.
Potrivit postării, fotografiile sunt făcute pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni din Chișinău.
Sursa Foto: Facebook/Leo Ogariov
Amintim că recent, în urma lucrărilor de reparație a străzii 31 August din Capitală, au ieșit la iveală porțiuni de caldarîm vechi, care au trezit interesul oamenilor. Unii curioși au venit chiar să facă fotografii, iar pe Internet oamenii au comentat la acest subiect.
Serviciile hidrometeorologice devin mai complexe și accesibile pentru populație, cu sprijinul PNUD Moldova
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) din Republica Moldova trece printr-un amplu proces de reformare și modernizare a instituției. În prezent, SHS funcționează în baza unei legi din 1998, depășită de cerințele vremii, din cauza căreia instituția nu poate oferi servicii climatice și de mediu actualizate. Cu ajutorul proiectului PNUD Moldova „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice”, finanțat de Fondul Verde pentru Climă, a fost elaborat un nou proiect de lege, care va ajuta SHS să își modernizeze serviciile și să le facă relevante profesioniștilor din mai multe domenii.
Prevederile noului proiect de lege vor permite specialiștilor din cadrul SHS să ofere servicii climatice și de mediu pentru persoanele ale căror activitate este direct afectată de schimbările climatice. E vorba, bunăoară, de agricultorii care vor putea lua decizii privind protejarea culturilor și terenurilor pe care le gestionează, în baza informațiilor furnizate de SHS. Mai mult, va exista posibilitatea oferirii de date contra cost, adaptate la cerințele individuale ale solicitantului.
„Serviciul Hidrometeorologic de Stat reprezintă un pilon important în procesul de adaptare la schimbările climatice, iar misiunea instituției este să ofere prognoze meteo cât mai exacte, astfel încât să poată fi evitate dezastrele”, afirmă Mihail Grigoraș, directorul adjunct interimar al SHS. Or, Republica Moldova a trecut în ultimii ani prin cicluri meteorologice severe. Doar inundațiile din 2008 au provocat pagube de peste 120 de milioane de USD, iar secetele care au avut loc între anii 2007 și 2012 au provocat pierderi economice de peste un miliard de dolari, afectând 80% din teritoriul țării.
Astfel, modernizarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat este parte a unui proces amplu de adaptare la schimbările climatice, care va avea un impact pozitiv asupra economiei țării în viitor.
În scurt timp, cu sprijinul PNUD Moldova urmează să fie lansat un portal care va conține informații ample despre tendințele meteo și vulnerabilitățile climatice. „Fiecare dolar investit în procesul de adaptare previne cheltuirea altor șapte dolari pentru a acoperi eventualele pagube provocate de schimbările climatice”, susține Ecaterina Melnicenco, consultantă PNUD Moldova.
PNUD Moldova oferă sprijin autorităților în promovarea Programului național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia. Documentele au fost elaborate și consultate public la începutului acestui an. Programul setează obiective orientate spre sporirea rezilienței climatice a șase sectoare esențiale: agricultura, sănătatea, transportul, energia, apa și sectorul forestier și este însoțit de un plan de acțiuni pentru prevenirea și depășirea riscurilor și vulnerabilităților provocate de schimbările climatice.
„Pentru a face față consecințelor schimbărilor climatice, trebuie să acționăm prompt în toate domeniile. Cu cât problemele sunt mai mari, cu atât va fi mai dificil și mai costisitor să le rezolvăm. De aceea, cea mai bună opțiune este să acționăm din timp pentru a combate schimbările climatice”, afirmă Petru Tataru, Secretar de Stat de la Ministerul Mediului.
Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice, iar inundațiile și secetele sunt cele mai frecvente fenomene meteo extreme care afectează țara.
