Un grup de 45 de ţări cer Rusiei explicații pentru otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi. Moscova are la dispoziţie 10 zile

Un grup de 45 de ţări, printre care Statele Unite, Canada şi membrii Uniunii Europene, au cerut marţi în faţa Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice ca Rusia să ofere explicaţii după otrăvirea în 2020 a opozantului Alexei Navalnîi.

Moscova are la dispoziţie 10 zile pentru a răspunde la întrebările adresate de ţările respective, în conformitate cu regulile OIAC al cărei sediu se află la Haga.

Pentru experţii occidentali, adversarul Kremlinului a fost victima în august 2020 agentului neurotoxic din epoca sovietică Noviciok. Alexei Navalnîi a primit îngrijiri medicale în Germania înainte de a fi închis la întoarcerea în Rusia, relatează AFP, citată de replicamedia.md.

Moscova a negat întotdeauna orice implicare.

Marţi, „45 de state părţi, printre care Marea Britanie, au informat Consiliul Executiv al OIAC că vor pune oficial întrebări Rusiei despre otrăvirea lui Navalnîi în temeiul articolului 9 al Convenţiei”, a anunţat pe Twitter delegaţia britanică. „Este esenţial ca Rusia să expună în detaliu măsurile luate pentru a investiga şi a face lumină asupra utilizării unei arme chimice pe teritoriul său”, se arată în declaraţia celor 45 de ţări.

„Statele Unite şi numeroşi membri ai comunităţii internaţionale cer de mult timp clarificări cu privire la tentativa de asasinăre de către Rusia a lui Navalnîi cu o armă chimică la 20 august 2020 şi intenţia sa de a coopera cu OIAC”, a declarat Washingtonul într-un comunicat.

„Având în vedere statutul său de stat parte la Convenţia privind armele chimice, lipsa persistentă de transparenţă şi cooperare a Rusiei în ceea ce priveşte otrăvirea este de deosebit de preocupantă”, a adăugat Washingtonul. Ţările occidentale cer în special Rusiei să descrie în detaliu măsurile pe care le-a luat de la 20 august 2020 ca răspuns la incident. Sunt, de asemenea, surprinse că Moscova nu a primit încă experţi ai OIAC pe teritoriul său pentru a ajuta la anchetă, în pofida unei invitaţii în acest sens din octombrie 2020. „În ciuda mai multor solicitări” formulate de numeroase state părţi, „Rusia nu a oferit până în prezent o explicaţie credibilă despre incident”, au declarat cele 45 de ţări într-un document oficial postat pe site-ul OIAC.

Pe de altă parte, statele membre ale Consiliului Executiv au cerut Siriei luni să autorizeze sosirea inspectorilor pe teritoriul său. Acestea consideră că Damascul continuă să încalce obligaţiile sale privind verificarea eventualei prezenţe a armelor chimice în locurile susceptibile să le producă sau să le stocheze.

Navalnîi s-a simţit rău brusc în august 2020, în timpul unui turneu electoral în Siberia. Familia şi echipa sa au suspectat o otrăvire şi au insistat ca el să primească îngrijiri în străinătate. După internarea la clinica berlineză Charite, trei laboratoare europene au constatat că opozantul rus fusese otrăvit cu agent neurotoxic de tip Noviciok, conceput în perioada sovietică.

Kremlinul a negat repetat acest fapt şi refuză să deschidă o anchetă în cazul respectiv. Putin a declarat la 22 octombrie 2020 că a cerut personal parchetului să-i permită lui Alexei Navalnîi să plece la Berlin pentru tratament.

În cadrul unei dezbateri a Clubului de discuţii de la Valdai, Putin a spus că, dacă „autorităţile ar fi dorit într-adevăr să otrăvească ‘această persoană’, nu i-ar fi permis să plece la tratament în afara ţării”, conform agenţiei de presă TASS.

„Acest om ştia că încalcă legea în vigoare în Rusia”, a spus miercuri Putin în timpul conferinţei de presă pe care a susţinut-o separat, după întâlnirea cu Joe Biden, fiind întrebat de ce Navalnîi a fost arestat la sosirea sa în ţară.

El a afirmat că opozantul nu a respectat termenii eliberării condiţionate într-un dosar din 2014, în care fusese condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi nu s-a prezentat în faţa autorităţii abilitate pentru a-şi semnala prezenţa.

Putin a mai spus că Navalnîi s-a întors în mod deliberat în Rusia „pentru a fi arestat”. „A făcut totul cu bună ştiinţă pentru a fi reţinut”, a insistat preşedintele rus.

La revenirea în Rusia, la 17 ianuarie a.c., Aleksei Navalnîi a fost arestat. Apoi, el a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, din care i-au fost scăzute lunile de arest la domiciliu, într-un dosar de fraudă datând din 2014, pe care el, organizaţii neguvernamentale şi mai multe capitale occidentale îl consideră ca fiind motivat politic.

Ulterior, Parlamentul European a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a lui Alexei Navalnîi, a cărui condamnare potrivit PE, este motivată politic și contravine obligațiilor internaționale ale Rusiei în domeniul drepturilor omului; se așteaptă ca Rusia să respecte măsura provizorie a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește natura și amploarea riscului pentru viața lui Alexei Navalnîi. PE consideră că Rusia este răspunzătoare pentru starea sănătății lui Alexei Navalnîi și cere Rusiei să investigheze tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, cooperând pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC); solicită încetarea arestărilor protestatarilor pașnici și a atacurilor sistematice împotriva opoziției în legătură cu cererile de eliberare a lui Alexei Navalnîi.

PE subliniază că toate persoanele implicate în urmărirea penală, condamnarea și maltratarea lui Alexei Navalnîi ar trebui să fie sancționate în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului.

sursa: www.replicamedia.md

Codul Electoral va fi modificat, după decizia Curții Constituționale

Majoritatea parlamentară din Republica Moldova va face modificări la Codul Electoral, în urma deciziei recente a Curții Constituționale, scrie evz.ro.

Codul Electoral va fi modificat

Comisia juridică, de numiri și imunități din Parlamentul de la Chișinău va analiza motivele invocate de Curtea Constituțională în legătură cu declararea neconstituționalității unui articol din Codul Electoral, care interzice unor persoane asociate partidelor politice scoase în afara legii să participe la alegeri.

Președinta comisiei, Veronica Roșca, a anunțat că majoritatea parlamentară va interveni cu modificări, astfel încât legea să fie conformă prevederilor hotărârii Curții Constituționale.

Ce și cum se va schimba în Codul Electoral

„Chiar dacă au fost operate modificări s-a declarat neconstituțional din două puncte de vedere, de procedură. Ar fi trebuit să recunosc chiar dacă Regulamentul Parlamentului permite votarea în două lecturi în aceeași ședință. Unele state au la îndemână ordonanța de urgență sau delegarea legislativă.

Iată că noi o avem, dar ea nu este suficient de bine pusă la punct și trebuie de gândit acest mecanism. Doi, a fost declarată neconstituțională și de fond, adică sunt probleme pe care trebuie să le soluționăm ca legislativ”, a spus Veronica Roșca la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”. 

Curtea Constituțională a decis în favoare membrilor Partidului Șor

Reamintim că, marți, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care interzicea persoanelor asociate cu partidele scoase în afara legii să candideze la alegeri.

Decizia a fost pronunțată în urma sesizării depuse la Înalta Curte pe 16 octombrie 2023 de un grup de deputați ai fostului Partid Șor. 

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și intră în vigoare la data adoptării și publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Reamintim totodată că, pe 19 iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțional Partidul Politic „Șor”, ca urmare a sesizării depuse de Guvern. Executivul anunța atunci că membrii acestei formațiuni politice au încălcat normele statului de drept și au efectuat acțiuni contra suveranității Republicii Moldova.

Patru suspecți implicați în escrocherii săvârșite prin metoda ”ruda implicată în accidentul rutier”, identificați! Trei au vârsta de 18 și 19 ani, iar unul este minor

Polițiștii Direcției de poliție a mun.Chișinău în comun cu cei ai Inspectoratului de poliție Centru au identificat 4 suspecți implicați în infracțiunile de escrocherie săvârșite recent prin metoda ,,ruda implicată în accidentul rutier”.

Suspecții sunt originari din municipiul Bălți. Trei au vârsta de 18 și 19 ani, iar unul dintre ei este minor.

Se prezumă că aceștia sunt implicați în cinci cazuri de escrocherie înregistrate în ultima săptămână de către Poliție, inclusiv în ultimele două infracțiuni comise în sectorul Botanica al capitalei.

Prejudiciul total cauzat victimelor este de aproximativ 900 mii de lei.

Trei dintre suspecți au fost reținuți pentru 72 de ore, iar minorul este cercetat în stare de libertate.

Dacă vinovația acestora va fi demonstrată, tinerii riscă închisoare de la 4 la 8 ani.

Un tânăr din R.Moldova, arestat pe polițiștii italieni după ce și-a sugrumat concubina, o tânără din Ucraina, chiar sub privirile fiicei acesteia

Un tânăr de 34 de ani din R.Moldova a fost arestat pe polițiștii italieni, după ce și-a sugrumat concubina, o tânără de 33 de ani din Ucraina. Cazul a avut loc în localitatea Anzola dell’Emilia din regiunea italiană Bologna, scrie presa italiană citată de deschide.md.

Potrivit sursei citate, cazul a avut loc săptămâna trecută, când femeia, victimă a violenței în familie, a reușit să sune la Poliție și să anunță că a fost sugrumată de concubin. Victima vorbea în șoaptă, pentru a nu fi auzită de partener.

La scurt timp carabinierii au ajuns pe adresa indicată, unde au depistat moldoveanul în stare de ebrietate. Victima se afla alături, cu semne vizibile de sugrumare.

Fiind audiată, femeia a declarat că și anterior a fost umilită și bătută de concubin. În ziua când ea a sunat la autorități, individul a strâns-o de gât, după care i-a aplicat mai multe lovituri. Toate acestea s-au produs chiar sub privirea fiicei victimei.

La cererea procurorilor, individul a fost plasat în arest preventiv – pe numele lui fiind pornită o cauză penală.

Accident grav în sectorul Rîșcani al Capitalei. Două mașini, făcute zob
Articolul anterior
Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” își deschide stagiunea 2021-2022
Articolul următor