Colaboratorii IMSP Institutul Mamei și Copilului deplâng trecerea în neființă a medicului Anatolie Serbenco, specialist obstetrician-ginecolog, doctor habilitat în medicină, profesor universitar la Catedra de Obstetrică și Ginecologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, ce a activat în calitate de Vicedirector în cadrul instituției în perioada 2010 – 2012.
”O pierdere irecuperabilă pentru întreg sistemul medical a unei persoane cu un caracter deosebit, a unui specialist desăvârșit ce a muncit cu implicare și dedicație pentru dezvoltarea sistemului de ocrotire a sănătății mamei și copilului din țara noastră. În aceste clipe de tristețe și grea încercare, suntem alături de familie, colegii din cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu”, și le transmitem sincerele noastre condoleanțe. Dumnezeu să îl odihnească în pace pe Anatolie Serbenco!”, se arată în mesajul colegilor.
Reputatul medic a fost răpus în urma complicațiilor cauzate de virusul Covid-19.
Putin îi minte pe ruși că în Occident e ”criză alimentară” și ”se mănâncă napi în loc de roșii”
Dictatorul rus, Vladimir Putin, a afirmat, joi, la un congres din Rusia al industriașilor și întreprinzătorilor, că „țările occidentale se confruntă cu o penurie de alimente și că sunt forțate să renunțe la unele alimente” din cauza sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie digi24.ro.
Evenimentul la care a participat dictatorul de la Moscova, Congresul Uniunii Industriașilor din Întreprinzătorilor din Rusia, este cea mai mare societate de afaceri din țară și în consiliul său de administrație sunt faimoși miliardari ruși.
„S-a ajuns până acolo încât lideri din ţările occidentale le recomandă cetăţenilor lor să consume napi în loc de salată şi roşii. Napul este un produs bun, dar până şi pentru napi vor trebui să vină tot la noi. Nivelul recoltei noastre este mult mai mare decât cel al vecinilor noştri din Europa”, a spus Putin, mințind despre o așa-zisă „criză alimentară” în Occident.
Putin a vorbit și despre impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. „La acea vreme, analiştii străini au prezis o depresie şi un declin al sectorului de consum, au promis rafturi goale, o penurie masivă de bunuri, un eşec al sectorului serviciilor, dar viaţa a decis altfel”, a spus el.
În acest context, Vladimir Putin a afirmat că ţărilor occidentale „le va fi greu să se lipsească de îngrăşămintele ruseşti pentru a-şi creşte producţia”, declarând că în privinţa sancţiunilor occidentale situaţia seamănă, în general, cu proverbul „cine sapă groapa altuia cade chiar el în ea”.
Dictatorul rus a încercat să-i asigure pe cei mai importanţi reprezentanţi ai comunităţii locale de afaceri că investiţiile lor actuale în economie „se vor compensa triplu” în viitor, în ciuda sancţiunilor occidentale care au schilodat economia statului agresor. Potrivit lui Putin, în ciuda sancţiunilor occidentale, în ţară există „oportunităţi mari în orice domeniu de activitate şi pentru toate afacerile”, cerându-le miliardarilor ruşi „să nu se axeze doar pe obţinerea de profit, ci şi pe binele public” – să construiască drumuri, spitale şi facilităţi sociale.
Înainte de vizita lui Putin la RSPP, 15 persoane au demisionat din consiliul de administraţie al Uniunii, printre care miliardarii Araz Agalarov (proprietarul grupului Crocus), Leonid Fedun (coproprietar al Lukoil) şi Alişer Usmanov (coproprietar al MegaFon şi Metalloinvest), conform The Moscow Times, citat de Agerpres.
Kremlinul ceruse, anterior, o contribuţie „voluntară” de 300 de miliarde de ruble la buget din partea marilor oameni de afaceri care fac parte din RSPP. Aceasta ar consta într-o taxă de 5% pe profiturile excedentare, a declarat, joi, ministrul de finanţe Anton Siluanov.
Chiar dacă autorităţile ruse au evitat o prăbuşire a economiei în general pe fondul sancţiunilor, situaţia nu este nici pe departe atât de optimistă precum doreşte să o prezinte Kremlinul. Economia Rusiei se va contracta cu 3% în 2023, anunţase la sfârşitul lunii februarie agenţia internaţională de rating Moody’s în prognoza sa pe termen mediu. Sancţiunile în vigoare vor reduce în continuare potenţialul de creştere al Rusiei, aflat deja la un nivel scăzut, de 1,6%, potrivit publicaţie Forbes.
Un fost deputat PSRM a votat pentru limba română
58 de deputați, printre care și fostul socialist Gaik Vartanean, au votat pentru aprobarea în lectură finală a Proiectului de lege care prevede că în toate legile Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Unii deputații BCS au votat contra, în timp ce alții s-au abținut de la vot, scrie realitatea.md.
Mai mult, în timpul examinării subiectului, deputații BCS au scos câteva pancarte în care era scris: „Poporul este suveran. PAS-ul este tiran!”
Pe Facebook, fostul socialist Gaik Vartanean a scris următoarele:
„Tema limbii vorbite de cetățenii Republicii Moldova, mereu a fost politizată în societate, iată de ce trebuie de pus punct pe acest subiect care a divizat oamenii în diverse tabere pe parcursul multor ani. Azi am votat pentru, ca să nu mai dăm voie să se manipuleze în continuare pe acest subiect. Și în această perioadă decizia de a declara oficial limba română în Republica Moldova, la fel este o mișcare politică a celor de la guvernare, pentru a distrage atenția oamenilor de la problemele majore cu care ne confruntăm”.
Amintim că Gaik Vartanean a părăsit echipa Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), în data de 14 decembrie 2022. Anunțul a fost făcut de reprezentanții serviciului de presă al PSRM. Potrivit lor, Vartanean s-ar fi alăturat echipei lui Ion Ceban, actual primarul general al capitalei, care în vara anului 2022 a anunțat că-și lansează „Partidul Mișcarea Alternativă Națională”.
La 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, aşa cum este scris în Declaraţia de Independenţă, care prevalează asupra Constituţiei.
La acel moment, Înalta Curte a remis Parlamentului recomandarea ca articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova să fie modificat în conformitate cu prevederile incluse în Declaraţia de Independenţă. Nici o legislatură care a urmat nu a inclus acest subiect pe ordinea de zi.
România salută adoptarea legii privind ”limba română” la Chișinău
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României salută adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale privind limba română. Decizia de astăzi a Parlamentului stabilește că limba română va lua locul „limbii moldovenești”, „limbii oficiale”, „limbii de stat” și „limbii materne” în toată legislația din R. Moldova, scrie realitatea.md.
„Adoptarea Legii menționate are o profundă semnificație simbolică, întrucât restabilește adevărul științific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova și confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova. De asemenea, reconfirmă comunitatea de limbă, istorie și cultură dintre România și Republica Moldova. Adoptarea Legii demonstrează totodată maturitatea societății din Republica Moldova și aderența sa la spațiul de valori pe care se fundamentează Uniunea Europeană”.
„Prin acest pas sunt consolidate pe mai departe relațiile bilaterale speciale existente între România și Republica Moldova, reflectate într-o cooperare deschisă și robustă, orientată către reformarea democratică a Republicii Moldova și integrarea acesteia în Uniunea Europeană, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la 27 aprilie 2010”, se arată în comentariul diplomației de la București.
Legea adoptată joi, 16 martie curent, de Parlamentul de la Chișinău implementează Hotărârea din 2013 a Curții Constituționale privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituție, în corelare cu Preambulul Constituției și cu Declarația de Independență a Republicii Moldova. Înalta Curte a stabilit că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova prevalează asupra Constituției aprobate mai târziu și stabilea că limba oficială a R. Moldova este „moldoveneasca”.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii votate joi, 16 martie, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă, dar și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.
