UNICA la Festivalul Voluntarilor 2012

O investigație jurnalistică a expus planurile secrete ale Kremlinului de a-și extinde influența asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei în următorii ani, informează Newsweek citat de digi24.ro.

Documentele recent dezvăluite ale administrației lui Putin de la Moscova au fost obținute de publicația suedeză Expressen, Yahoo News și altele. Chiar și înainte de invazia Ucrainei, țările baltice au avertizat de mai mulți ani că Rusia ar putea declanșa un război în regiune. Strategiile au fost create de Direcția Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră, care a mai conceput și planul Kremlinului de incorporare a Belarusului în uniunea statală cu Rusia ce ar urma să fie implementat până în 2030. În documente se menționează că este nevoie de înființarea de asociații și organizații pentru a promova cultura rusă și viziunea Kremlinului în rândul populației țărilor baltice.

Mai mult, propaganda rusă ar trebui să menționeze că vorbitorii de limbă rusă sunt discriminați, studenții care vorbesc rusă ar trebui invitați în Rusia, iar demolarea sau mutarea monumentelor construite în era sovietică ar trebui prevenite. „Lucrați cu oamenii de afaceri din Estonia pentru a le explica faptul că Federația Rusă este pregătită să deschidă piața rusă pentru aceștia, cu condiția ca Tallinn să își schimbe politica externă pentru a fi mai pro-Moscova”, se mai menționează într-unul dintre documentele dezvăluite.

Moscova amenință că va lăsa fără curent electric țările baltice dacă nu i se supun

Potrivit strategiei Kremlinului, Moscova ar trebui să se folosească de dependența statelor baltice față de alimentarea cu curent electric din Rusia pentru a evidenția riscul de a fi deconectate de la rețeaua rusească de electricitate la care se expun Estonia, Letonia și Lituania, potrivit Expressen. Livrarea de sisteme de apărare antiaeriană din țările NATO pentru Lituania ar trebui blocate și ele, în timp ce „numărul și amploarea antrenamentelor de luptă ale NATO” în această țară ar trebui reduse, potrivit strategiei Kremlinului. „Obiectivul Rusiei este acela de a convinge comunitatea internațională că este pregătită de o confruntare militare dacă cerințele ei nu sunt respectate”, a spus Darius Jauniškis, șeful serviciului de securitate al Lituaniei.

Planurile lui Putin în Letonia menționează „izolarea NATO” și înființarea unei școli în cadrul unei instituții rusești din capitala țării, Riga. Școala „va deveni un centru pentru întărirea poziției limbii, literaturii și a culturii ruse” până în 2025, urmând ca, cel mai târziu în 2030, limba rusă să devină limbă de stat în Letonia. Yahoo News scrie că atât Estonia, cât și Letonia au adoptat recent reforme care vor duce într-un final la interzicerea cursurilor de limbă rusă în școlile și grădinițile din aceste țări.

În cazul unui conflict NATO-Rusia, țările baltice ar fi primele ținte ale armatei ruse

Serviciul străin de informații al Estoniei a spus în februarie că Rusia ar putea exercita o „presiune militară credibilă” asupra statelor baltice și că Rusia le consideră a fi „cea mai vulnerabilă parte din NATO”. În cazul unui conflict NATO-Rusia, țările baltice ar deveni cel mai probabil principala țintă a presiunii militare rusești, potrivit aceluiași serviciu de informații. Întrucât planurile au fost concepute în vara și toamna anului 2021, unele dintre obiective s-ar putea să se fi schimbat între timp, în special după declanșarea invaziei Ucrainei. Planurile Kremlinului reflectă vechile tactici sovietice. „Aceasta este vechea metodă KGB: ‘Trebuie să ne slăbim inamicii. Și cel mai bun mod de a-i slăbi este din interior, nu din afară’. La ceea ce ei sunt buni este divizarea societății, crearea de probleme și de conflicte”, a spus pentru VSquare expertul lituanian în afaceri internaționale, Marius Laurinavičius.

În fața Guvernului Republicii Moldova a avut loc evenimentul de onorare a drapelului de Stat, care este sărbătorit astăzi, iar președinta Maia Sandu a ținut un discurs în fața militarilor, adunați la eveniment, scrie TV8.md.

„Azi, onorăm tricolorul, simbolul cu care ne-am dobândit independența, libertatea și suveranitatea. A fost simbolul mișcării noastre de eliberare națională. Ne-a unit acum trei decenii. Azi, sub acest drapel este dusă faima țării noastre în întreaga lume. În 2023 putem purta drapelul cu mândrie și nestingheriți oricând și oriunde am fi. Drapelul aduce aminte de unitate. Moldova e suverană, independentă și indivizibilă. Indiferent de culoarea politică, acum, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți sub culorile tricolorului”, a declarat președintele.

La eveniment au fost prezenți președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și premierul Dorin Recean.

Drapelul a fost aprobat în data de 27 aprilie 1990 de către membrii legislativului de atunci Sovietul Suprem al RSSM, decizie precedată de o Rezoluție a Frontului Popular al Moldovei, cu privire la revenirea la simbolurile istorice românești. 

Data de 27 aprilie a fost declarată drept Ziua Drapelului de Stat în 23 aprilie 2010.

Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

În Republica Moldova este marcată astăzi Ziua Drapelului de Stat, sărbătorită în fiecare an pe 27 aprilie. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chişinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputaţii primului Parlament, fiind arborat în aceeaşi zi pe clădirea forului legislativ.

În anul 2012, cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, marcată pentru a treia oară, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pe un catarg de 30 de metri înălţime, a fost arborat un drapel imens, cu dimensiunile de 7×3,5 metri, în cadrul unei ceremonii solemne. 

Cu ocazia acestei sărbători în țară, dar și în Capitală se organizează activităţi cultural-educative, expoziţii de carte cu referire la istoria statului şi evoluţia drapelelor pe parcursul istoriei statului nostru, excursii tematice consacrate Zilei Drapelului de Stat.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul cîmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.