UNIDO va sprijini industrializarea Republicii Moldova și creșterea competitivității industriale a țării

Lansarea unui parteneriat între Guvern și Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), în vederea regândirii modelului economic și creșterii competitivității industriale a țării, a fost discutată, la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu reprezentanta UNIDO, Dona Școla. Șefa Executivului a accentuat că, în contextul noilor realități economice, conturate de războiul din Ucraina, intensificarea colaborării dintre Guvern și UNIDO este importantă pentru dezvoltarea unei economii moderne și crearea condițiilor necesare pentru atragerea investițiilor.

 

„Mizăm pe suportul UNIDO în accesarea de noi fonduri și exploatarea noilor mecanisme de finanțare, astfel încât să devenim o țară cât mai atractivă pentru investitori și să atragem cât mai multe investiții. Urmează, împreună, să facem un diagnostic al sectorului industrial, pentru a stabili prioritățile de bază, iar apoi să valorificăm infrastructura locală și să creăm centre de dezvoltare industrială în regiuni”, a spus prim-ministra.

La rândul său, Dona Școla a menționat că parteneriatul dintre Guvern și UNIDO se va baza pe un cadru de proiecte mai mari și pe o strategie consistentă de dezvoltare industrială. În această colaborare, Guvernul va avea rol de coordonare strategică, iar UNIDO va mobiliza resurse pentru proiecte de asistență și cooperare tehnică mai coerentă. 

Programul de țară UNIDO pentru Moldova 2019-2023 se încheie în acest an, în prezent fiind în derulare trei proiecte axate pe promovarea investițiilor, angajarea productivă pentru comunitățile rurale și dezvoltarea antreprenoriatului, energie durabilă și managementul mediului.

Colete din Republica Moldova, trimise către conaționalii de peste hotare, reținute de polițiștii de frontieră

Colete din Republica Moldova, cu bunuri în valoare de peste 25.000 lei românești, echivalentul a peste 100.000 de lei moldovenești, care urmau să ajungă la moldovenii de peste hotare, au fost reținute pe 25 ianuarie de către poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Potrivit Poliției de Frontieră din România au fost supuse controlului patru autoutilitare încărcate cu bagaje şi colete. Astfel, au fost depistate 1248 litri de vin, 230 litri cu alcool şi 218 kilograme de produse alimentare de origine animală (carne, lapte, ouă, brânză), de provenienţă Republica Moldova, pentru care persoanele nu deţineau documente legale.

Alcoolul a fost confiscat, iar bunurile de origine animală au fost predate autorităţii sanitar veterinare pentru a fi distruse.

Persoanele care transportau coletele au fost sancţionate cu amenzi în valoare de 30.000 lei românești, echivalentul a peste 125.000 de lei moldovenești.

Camioane cu lemne din România, în drum spre Chișinău

Primele cinci camioane cu lemne de foc din România urmează sa ajungă astăzi în Republica Moldova. E o primă tranșă din cei 130 mii de metri cubi de lemn cumpărați din România cu sprijinul Înaltului Comisariat a Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Doar 24 de camioane cu 307 metri cubi de lemn confiscate în 2021 în urma  apelurilor privind transporturi suspecte de lemn

Reprezentanţii Ministerului Mediului de la Chișinău au declarat că lemnele vor fi distribuite solicitanților din raioanele Glodeni și Cantemir, deoarece în aceste regiuni este mai puţin teren împădurit. Lemnele vor ajunge la primării și apoi vor fi distribuite pensionarilor, veteranilor de război şi persoanelor vulnerabile.

Lemnul de foc a fost cumpărat din România la un preţ preferenţial. Deşi iarna şi-a intrat de mult în drepturi, mulţi dintre cetăţenii care au vrut să cumpere lemne de la stat și sunt inscriși pe listele de aşteptare, nu au primit nimic.

Moscova recunoaște că a trimis din greșeală la moarte mii de ruși. Bilanțul procurorului general privind ”mobilizările ilegale” pentru Ucraina

Procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, a anunțat marți, 31 ianuarie, că peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost ”mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, relatează EFE.

Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Krasnov a precizat că unii dintre aceștia, ”din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz.”

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit, de asemenea, protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

”Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

sursa

Se pregătește un tribunal internațional pentru crimele de război comise de ruși în Ucraina
Articolul anterior
La USM va fi creată o bibliotecă digitală, cu sprijinul Guvernului Japoniei
Articolul următor