Utilaj unic în țară, importat din Franța. Cum sunt culese migdalele în sudul țării?

La Chișinău se află 14 Înalți Consilieri ai Uniunii Europene (UE), pentru a ajuta autoritățile în procesul de reforme și de apropiere a R. Moldova de UE.

Jumătate dintre Înalții Consilieri UE vin din România și sunt experți în domenii precum servicii financiare (Nicolae Grigore), justiție și procuratură (Gabriela Scutea), coordonare a reformelor (Dragoș Ciuparu), afaceri de securitate internă (Victor Wili Apreutesei), reforma administrației publice locale inclusiv descentralizarea și fuzionarea voluntară (Victor Giosan), educație și cercetare (Daniel Funeriu) și energie (Alexandru Săndulescu).

Misiunea Înalților Consilieri UE la Chișinău a început în ianuarie 2023 și va dura până în ianuarie 2025.

Doi dintre experții români – Dragoș Ciuparu și Victor Giosan – activează în oficiul premierului Dorin Recean, iar ceilalți îi consiliază pe factorii de decizie de la ministerele de profil, precum și de la Banca Națională a Moldovei.

Alți trei Înalți Consilieri ai UE sunt originari din Lituania și sunt experți în prevenirea, combaterea spălării banilor, recuperarea și administrarea bunurilor infracționale (Žydrūnas Bartkus), în dezvoltarea sectorului agroalimentar (Rolandas Taraškevičius) și în mediu și tranziția verde (Justina Grigaraviciene).

Totodată, un Înalt Consilier UE este specialist în managementul finanțelor publice și vine din Letonia (Janis Jankovskis), altul este expert în domeniul anticorupției din Polonia (Pawel Wojtunik) și lucrează în oficiul premierului, iar al treilea a fost detașat la Serviciul Vamal, fiind expert din Italia în politica vamală și fiscală, mobilizarea veniturilor interne (Rosario De Blasio).

Al 14-lea Înalt Consilier UE vine din Germania (Hans Martin Sieg), este specialist în coordonare strategică și afaceri europene și a fost detașat la Administrația Prezidențială de la Chișinău.

sursa

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a vorbit într-un interviu pentru presa rusă despre războiul din Ucraina și despre posibile discuții de pace. Acesta spune că ucrainenii trebuie să accepte „noile realități” și că în cazul unor negocieri Rusia nu va anunța încetarea focului pe front.

„Am spus că suntem pregătiți pentru discuții, dar spre deosebire de povestea de la Istanbul, nu vom anunța nicio pauză în luptă pe durata discuțiilor. Procesul trebuie să continue”, a spus Lavrov, potrivit TASS, citează Digi24.ro.

Ministrul rus de externe susține că „nu se poate avea încredere în autoritățile ucrainene”. „În primul rând, el (președintele ucrainean Volodimir Zelenski) și-a interzis să negocieze” cu Rusia, a menționat Lavrov, adăugând: „În al doilea rând, nu se poate avea încredere în ei”.

Lavrov a subliniat că situația de pe teren s-a schimbat semnificativ. „Aceste realități trebuie luate în considerare. Când spun „realități”, mă refer nu numai la linia de angajare și la pozițiile militare, ci și la amendamentele la Constituția noastră care privesc cele patru noi regiuni ale noastre, care sunt pământurile noastre primordiale. Să fie clar pentru toată lumea”, a adăugat el.

„Este clar că ei nu înțeleg. Nici nu sunt pregătiți să caute eventuale compromisuri. Este doar formula Zelenski pentru ei, fără alternative”, a concluzionat Lavrov. Ucraina a precizat în mai multe rânduri că nu este dispusă să cedeze teritorii în schimbul păcii.

La sfârşitul anului 2022, Zelenski a enunţat o „formulă de pace” prin care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti.

Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Ucrainei să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

Ucraina încearcă, în prezent, să atragă sprijin internaţional pentru poziţia sa la reuniuni ce exclud Rusia. O astfel de reuniune va avea loc în Elveţia pe 15-16 iunie. Potrivit anunţului guvernului elveţian, această „Conferinţă la nivel înalt asupra păcii în Ucraina” va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă în Ucraina, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, iar un obiectiv al reuniunii va fi crearea „unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace”.

Rusia a transmis despre această reuniune că nu va lua parte la ea nici dacă va fi invitată, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră, şi a apreciat, prin urmare, că fără participarea sa o asemenea conferinţă nu are sens şi va fi organizată în zadar.

Rachete ruseşti au lovit vineri portul Pivdenni din regiunea Odesa din sudul Ucrainei, distrugând depozitele de cereale şi produse alimentare, au declarat preşedintele Volodimir Zelenski şi alţi oficiali, transmite Reuters, preluat de News.ro.

”… au lovit portul maritim Pivdenni. Mai multe rachete au lovit facilităţi portuare, nu numai ucrainene, ci şi din Singapore”, a spus Zelenski într-o adresă virtuală adresată Consiliului NATO-Ucraina.

Ministerul Ucrainei pentru Restaurare, într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram, a declarat că atacul ”a distrus depozitele şi bunurile agricole care erau destinate exportului în Asia şi Africa”.

Guvernatorul regional a declarat că o persoană a fost rănită în atac, în timp ce comandamentul militar din sudul Ucrainei a spus că atacul a stârnit incendii.

Canalele locale Telegram au distribuit videoclipuri cu fum negru puternic care se ridică de la locul atacului.

Zelenski, într-o postare ulterioară pe X, a spus că atacul ”a făcut parte dintr-o strategie deliberată a Rusiei” de a dăuna Ucrainei şi ţărilor care se bazează pe exporturile sale alimentare.

„Dragi parteneri din Sudul Global, aceasta este adevărata atitudine a Rusiei faţă de voi, securitatea alimentară şi bunăstarea voastră. Rusia este dispusă să facă rău oamenilor din ţările voastre pentru a-şi atinge scopul nebunesc de a ne distruge ţara cu orice preţ”, a scris el.

Ucraina a făcut apel de luni de zile la ţările în care Rusia are mai multe contacte de lungă durată – în Africa, America Latină şi Asia – pentru un sprijin mai mare pentru poziţia Kievului.

Infrastructura portuară a Ucrainei a suferit frecvent atacuri ruseşti de când Rusia s-a retras vara trecută dintr-un acord intermediat de ONU care a garantat transporturi sigure de cereale ucrainene. Kievul şi-a stabilit de atunci propriul coridor maritim pentru transporturi.

De asemenea, Rusia şi-a intensificat recent utilizarea rachetelor balistice mai greu de interceptat, pentru a lovi regiunile sudice ale Ucrainei. Săptămâna trecută, firma naţională de căi ferate a Ucrainei a impus o interdicţie a livrărilor către marele port Ciornomorsk, situat tot în regiunea Odesa.

Presa a relatat că atacurile ruseşti ar putea să fi deteriorat şinele de cale ferată către terminalele de cereale ale portului.