Valută europeană a scăzut faţă de dolarul american la cel mai redus nivel din 1985

Lira sterlină a scăzut miercuri faţă de dolarul american la cel mai redus nivel din 1985, la 1,1407 dolari pe unitate, investitorii reacţionând la perspectivele economice negative ale Regatului Unit, în timp ce la conducerea guvernului britanic se află un nou prim-ministru, transmite CNBC citat de oniapres.md.

Moneda britanică şi-a mai revenit ulterior, fiind tranzacţionată în declin cu 0,4% la 1,1469 dolari pe unitate.

Premierul britanic Liz Truss a fost numită oficial marţi, după ce i-a succedat lui Boris Johnson în alegeri disputate strând. Ea moşteneşte o economie aflată în cea mai gravă criză a costului vieţii dintr-o generaţie, inflaţia atingând 10,1% în iulie.

Lira a scăzut la 1,1444 dolari în orele care au urmat victoriei ei de luni, dar de atunci a scăzut şi mai mult, pe măsură ce traderii înţeleg consecinţele numirii ei.

Ultima dată când lira sterlină a scăzut la 1,14 dolari a fost pentru scurt timp în martie 2020 şi după rezultatul referendului pentru Brexit, în 2016.

Nivelul lirei de 1,1407 dolari pe unitate nu a mai fost atins din 1985, sub guvernul lui Margaret Thatcher.

Lira sterlină a fost afectată în ultimele luni de creşterea inflaţiei, aflată în prezent la cel mai înalt nivel dintre toate naţiunile G-7, şi de perspectivele unei recesiuni care se profilează.

Numirea lui Truss, care, potrivit analiştilor, va reduce taxele şi va stimula împrumuturile, s-a adăugat îngrijorări pieţei legată de datoriile din Marea Britanie.

Deutsche Bank a avertizat luni că riscurile unei ”crize a lirei sterline” nu trebuie subestimate, adăugând că investitorii vor aştepta acum cu mare atenţie anunţurile de politică ale Truss, care ar urma să aibă loc în zilele următoare.

”Cu deficitul de cont curent aflat deja la niveluri record, lira sterlină necesită intrări mari de capital, susţinute de îmbunătăţirea încrederii investitorilor şi de scăderea aşteptărilor inflaţioniste. Cu toate acestea, se întâmplă opusul”, a declarat Shreyas Gopal, analist valutar al Deutsche Bank, într-o notă.

Declinul lirei alre loc în timp ce dolarul american a crescut în acest an, pe fondul temerilor de recesiune globală şi al creşterilor agresive ale ratei dobânzii ale Rezervei Federale.

Lira sterlină a scăzut în acest an cu peste 15% faţă de dolar. Faţă de euro, lira a scăzut miercuri cu aproape 1%, la 86,83. Cu toate acestea, lira sterlină a rezistat mai bine faţă de moneda unică, în acest an, cu un declin de doar 3%.

Cel mai redus nivel atins de lira sterlină faţă de dolar a fost de 1,052 dolari pe unitate, pe 26 februarie 1985, conform datelor Refinitiv.

Momentul în care Mihailo, simbolul rezistenței de la Azovstal, s-a întâlnit cu familia, după ce a fost eliberat din captivitate. Fiica bărbatului a publicat un video emoționant

Mihailo Dianov, luptătorul ucrainean cu brațul sfârtecat devenit simbolul rezistenței de la oțelăria Azovstal, s-a reunit cu familia, după mai bine de 4 luni de prizonierat la ruși. Fiica lui a publicat o înregistrare video emoționantă pe rețelele sociale, informează www.digi24.ro.

Mihailo, care se află acum într-un spital din Kiev, a fost eliberat săptămâna trecută, în cadrul unui schimb de prizonieri. Ministerul ucrainean al Apărării a publicat vineri seara o fotografie în care soldatul apare extrem de slab și cu brațul rănit atrofiat. Și-a păstrat însă zîmbetul. La fel de zîmbitor apare și în imaginile în care își îmbrățișează familia.

„Soldatul ucrainean Mihailo Dianov se numără printre cei norocoși: spre deosebire de unii dintre colegii săi prizonieri de război, el a supraviețuit captivității rusești. Așa „aderă” Rusia la Convențiile de la Geneva. Așa continuă Rusia moștenirea rușinoasă a nazismului”, a scris Ministerul Apărării din Ucraina pe Twitter.

Mihailo, în vârstă de 42 de ani, a devenit cunoscut în toată lumea datorită unei fotografii în care apărea murdar, nebărbierit și cu haine jerpelite, dar făcând semnul victoriei, în timp ce ținea în mână o cană cu cafea, iar pe brațul bandajat avea montată o atelă metalică, fixată cu șuruburi. În ciuda stării sale evident degradate, bărbatul afișa un zâmbet liniștit și o mină încrezătoare.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.

Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.

În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.

Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.

Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.

În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.

În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.

Iranul cere explicații de la ambasadele străine

Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.

Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.

Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.  

„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.

Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.

Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Activitatea de la granița ruso-finlandeză s-a mai clamat la începutul zilei de luni, însă a rămas mai ocupată decât în săptămânile precedente, a anunțat căpitanul Taneli Repo, de la autoritatea de frontieră sud-estică din Finlanda, transmite digi24.ro.

„Cozile continuă să fie ceva mai lungi față de cum erau în pandemie”, a spus el. Anunțul de miercuri al lui Vladimir Putin, că Rusia va începe prima sa mobilizare publică de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru ca dictatorul rus să aibă mai mulți oameni de trimis să moară în Ucraina, a provocat o fugă a bărbaților tineri spre granițe.

Tinerii ruși care au trecut în Finlanda pe la punctul de trecere de la Vaalimaa, săptămâna trecută, unii după o călătorie de trei ore din Sankt Petersburg, spun că au părăsit țara de frica mobilizării.

Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică. Unele excepții din motive umanitare vor fi permise, însă.

Incendiu puternic izbucnit în fosta clădire a Oficiului Stării Civile din sectorul Botanica
Articolul anterior
Cât de bogată a fost Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh britanic
Articolul următor