Veste tristă în Germania unde jumătate dintre locuitori sunt chiriaşi. Oamenii au ieșit în stradă

Zeci de mii de persoane au participat la marşuri în mai multe oraşe din Germania precum München, Koln, Frankfurt şi Berlin faţă de creşterea agresivă a chiriilor. Potrivit unui studiu recent realizat de firma de consultanţă imobiliară CBRE Berlin şi banca germană Berlin Hyp AG, preţul mediu al unei chirii în Berlin a trecut de 10 euro pe metru pătrat pe lună.

separator
Problema creşterii chiriilor este cea mai acută în capitala Berlin, unde chiriile s-au dublat în ultimul deceniu, în condiţiile în care o piaţa muncii înfloritoare a atras un aflux de muncitori, ceea ce a pus presiuni asupra pieţei imobiliare. În consecinţă, la Berlin sunt cel mai mare număr de persoane care critica activitatea unor companii precum Deutsche Wohnen şi Vonovia, care au cumpărat mii de clădiri, profitând de preţurile mai scăzute decât în alte capitale europene, scrie AgerPres.

„Ştim cine este noul proprietar. Este o companie care deţine peste 1.500 de apartamente şi care cumpără şi vine cu banii investitorilor, care în mod natural vor să beneficieze de cele mai mari randamente posibile”, a explicat Hans von Maydell, un pensionar de 75 de ani care la începutul acestui an şi-a schimbat proprietarul pentru prima în cei 45 de ani în care a trăit în imobilul său din strada Hasenheide. Hans von Maydell se teme că şi lui i se va întâmpla ceea ce au păţit mii de alţi berlinezi, o reziliere a contractului de închiriere, urmată de o renovare de amploare şi de o repunere pe piaţă dar la o chirie considerabil mărită.

Din cele aproximativ două milioane de apartamente cu chirie din Berlin, societatea Deutsche Wohnen deţine 115.000 de apartamente iar Vonovia deţine 44.000 de apartamente.

În 2018, Vonovia a majorat preţul mediu al chiriei cu 4,2%. Această evoluţie a preţurilor este stimulată de popularitatea marilor oraşe din Germania, unde atât germanii cât şi europenii vin să se instaleze cu zecile de mii în fiecare an fără ca oferta de noi locuinţe să urmărească cererea.

„De cinci ani, avem o creştere a construcţiilor de noi locuinţe, însă aceasta nu acoperă deficitul deoarece sunt construite prea puţine locuinţe sociale şi locuinţe cu preţuri accesibile” explică Ulrich Ropertz, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei locatarilor germani. În plus, acesta susţine că societăţile imobiliare precum Vonovia sau Deutsche Wohnen beneficiază de o „influenţă politică la scară naţională” care le permite să blocheze adoptarea unor măsuri adecvate pentru a ţine sub control chiriile.

În replică, a fost demarată o campanie pentru a obliga Primăria Berlinului să exproprieze societăţile imobiliare care deţin peste 3.000 de locuinţe, explică Rouzbeh Taheri, purtătorul de cuvânt al acestei iniţiative. Petiţia sa trebuie să colecteze suficiente semnături, mai întâi 20.000 apoi 170.000, pentru convocarea unui referendum la nivel local. „Este vorba de a trimite un semnal cu privire la direcţia în care oraşul vrea să meargă. Şi de asemenea să trimitem un semnal speculatorilor în care să le spunem: capitalul vostru nu este în siguranţă în Berlin ” a spus Taheri.

Însă acest proiect este „complet absurd” în opinia economistului Harald Simons, potrivit căruia 70% din totalul apartamentelor cu chirie din Germania sunt deţinute de mici proprietari care deţin între două şi 20 de apartamente. Prin atacul declanşat împotriva unor societăţi precum Vonovia şi Deutsche Wohnen „aproximativ 5% din chiriaşii din Berlin nu vor mai plăti chirii mari în timp ce restul vor plăti la fel de mult” precizează Harald Simons.

Rămâne opţiunea cumpărării de locuinţe de către municipalitatea din Berlin, însă în contribuabilii ar avea de plătit o notă de plată uriaşă, estimată de autorităţile din Berlin la 36 de miliarde euro. „Atunci când oamenii vor vedea de câte miliarde este vorba, vor vedea lucrurile altfel” a subliniat primarul Berlinului, Michael Mueller.

Potrivit datelor Eurostat, jumătate dintre germani sunt chiriaşi. În timp ce în România aproximativ 96% dintre persoane locuiesc în apartamente sau case proprietate personală, cel mai mare procent din UE, în Germania proporţia este de 51,7%.

Republica Moldova va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani

Republica Moldova, reprezentată de Asociația de Turism Medical, va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani. O decizie în acest sens a fost luată în cadrul Adunării Generale a GHTC.

Potrivit Asociației de Turism Medical de la Chișinău, din cei trei candidați, Germania, Arabia Saudită și Republica Moldova, ultima a obținut majoritatea voturilor. La adunare au participat reprezentanți ai peste 50 de state ale lumii, dintre care 22 de state au avut drept de vot.

„Angajamentul nostru se bazează pe trei piloni: expansiune, inovație și accesibilitate. Ne propunem să construim un ecosistem global al turismului medical care să fie inclusiv, etic și sustenabil. La fel de important este să promovăm cele mai noi tehnologii și metode de tratament, să sprijinim cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical”, a declarat Natalia Ciobanu, președintele Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

„Funcția de președinte a GHTC este un pas important în promovarea turismului medical în Republica Moldova, dar și în creșterea vizibilității statului la nivel internațional. Statul nostru are un potențial uriaș în domeniul turismului medical, care trebuie să fie și un motor al dezvoltării economice a Republicii Moldova”, a subliniat Andrei Revenco, directorul executiv al Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

Republica Moldova are patru domenii medicale pentru care este atractivă pacienților străini și apreciată la nivel internațional: stomatologia, Fertilizarea In Vitro, chirurgia plastică și cardiologia.

Asociația de Turism Medical din R. Moldova a fost fondată acum doi ani, întrunind mai multe clinici private, agenții de turism și facilitatori din domeniul turismului medical.

sursa

Polonezii sunt, în medie, cu 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană

Polonezii sunt, în medie, cu circa 40% mai bogați decât ar fi fost dacă țara nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului Economic Polonez (PIE), publicat înaintea celei de-a 20-a aniversări a aderării Poloniei la UE, care va avea loc în mai 2024, relatează Notes from Poland, citat de g4media.ro.

Conform sursei citate, analiștii de la PIE au calculat că PIB-ul Poloniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) – o măsură a activității economice care ține cont de mărimea populației unei țări și de costul vieții – a fost în 2022 cu 39,6% mai mare decât dacă țara nu ar fi aderat la UE.

Dintre cele opt state membre estice care au aderat în 2004, doar Lituania (60,3%) a fost considerată de PIE ca având o primă de aderare la UE mai mare decât Polonia. Acestea au fost urmate de Letonia (32,2%), Slovacia (18,2%), Ungaria (13,4%), Republica Cehă (8,4%), Estonia (0,4%) și Slovenia (0,1%).

Pentru a crea un model care să le permită să calculeze beneficiile apartenenței la UE, PIE a folosit „metoda controlului sintetic”, care presupune crearea unui scenariu bazat pe reproducerea țării studiate dintre statele cu caracteristici similare care au rămas în afara UE.

Analiștii au constatat că creșterea medie anuală a PIB-ului Poloniei, între 2004 și 2022, de 4,2%, ar fi fost cu 1,7 puncte procentuale mai mică dacă Polonia ar fi urmărit dezvoltarea în afara UE.

„În cazul în care ar fi rămas în afara UE, nivelul de trai al Poloniei, măsurat prin PIB pe cap de locuitor, ar fi fost (în 2022) la același nivel ca în perioada 2014-2015”, se arată în raport. Pentru țările care au aderat la UE în 2004, „unul dintre cei mai importanți factori care au influențat dezvoltarea economică a regiunii a fost inserția în lanțurile de aprovizionare din UE”, a declarat Marek Wąsiński, șeful echipei de economie globală a PIE.

„Acest lucru a adus un aflux de investiții străine, a dus la o creștere de cinci ori a valorii exporturilor de mărfuri și a crescut nivelul de sofisticare a acestora”, a adăugat el. „Integrarea UE a transformat Europa Centrală într-un centru de export”, a continuat Wąsiński. „Deși majoritatea produselor și serviciilor au fost furnizate către UE, aproape jumătate din valoarea adăugată a ajuns în cele din urmă – și prin exporturi indirecte – pe piețele din întreaga lume.”În toate cele opt țări studiate, indicatorii care măsoară calitatea vieții au crescut semnificativ în ultimele două decenii, notează PIE.În cazul Poloniei, speranța de viață a crescut de la 75 de ani în 2004 la 77 de ani în 2022, numărul mediu de ani petrecuți la școală a crescut de la 14,8 la 15,9, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de la 17 708 dolari în 2004 la 35 151 de dolari în 2024.

„În plus, riscul de sărăcie a scăzut sub media UE în cinci din cele opt state membre analizate, iar percepția corupției a scăzut peste tot, cu excepția Ungariei și Sloveniei”, scrie PIE.

Într-un raport publicat luna trecută, analiștii de la banca poloneză „Pekao” au calculat că, în ultimii 20 de ani, Polonia a înregistrat cea mai mare creștere cumulată a PIB-ului real dintre statele membre estice care au aderat la blocul comunitar din 2004 încoace, PIB-ul țării dublându-se între 2004 și 2022.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.

Video! Ninsori abundente în Spania, Italia și alte țări europene. Trafic, dat peste cap!
Articolul anterior
Un reportaj excepțional realizat despre Moldova, la postul de televiziune franco-german Arte.TV! Video
Articolul următor