Victime și oameni dispăruți în Japonia după puternicele inundaţii şi alunecări de teren

Centrul Japoniei, afectat de ploi torenţiale, se află, duminică, sub ameninţarea inundaţiilor şi a alunecărilor de teren, care au făcut deja un mort şi cel puţin şase dispăruţi, relatează AFP și News.ro.

Râurile se revarsă în Anamizu, un oraş din peninsula Noto, unde pagubele provocate de cutremurul de la 1 ianuarie, care a făcut cel puţin 318 morţi, sunt încă vizibile, relatează  AFP.Sistemul de prevenire a dezastrelor din oraş difuzează un mesaj prin care avertizează locuitorii că ploaia ar putea inunda sistemele de canalizare şi că apele uzate ar putea ieşi la suprafaţă.Autorităţile locale au cerut evacuarea a aproximativ 75 000 de persoane, descriind ploaia ca fiind „fără precedent”, în timp ce Agenţia meteorologică japoneză (JMA) a emis o alertă de urgenţă pentru regiune, care a rămas în vigoare duminică.Inundaţiile impresionante au afectat numeroase locuinţe, inclusiv opt centre de cazare temporară din Wajima şi Suzu, unde încă trăiesc victime ale cutremurului cu magnitudinea de 7,5 de la începutul acestui an.Pe lângă clădirile inundate, numeroase alunecări de teren blochează drumurile, iar aproximativ 6 200 de locuinţe au rămas fără electricitate şi fără apă, potrivit autorităţilor din prefectura Ishikawa.În aceeaşi prefectură, o persoană a murit, alte două au fost grav rănite şi trei sunt date dispărute, a anunţat guvernul regional într-un comunicat.

Pe un şantier de refacere a drumurilor din Wajima, trei muncitori angajaţi de Ministerul Teritoriului sunt de asemenea daţi dispăruţi de sâmbătă, după o alunecare de teren, a declarat duminică pentru AFP un responsabil local al ministerului, Yoshiyuki Tokuhashi.

Unul dintre colegii lor, considerat iniţial dispărut, a reuşit „să se adăpostească în tunel”, unde 26 dintre colegii săi s-au refugiat înaintea sa, a declarat Tokuhashi.

Aproximativ zece râuri din regiune sunt inundate, transportând copaci şi gunoaie care sunt adesea blocate de poduri.

JMA a plasat prefectura Ishikawa în stare de alertă maximă, avertizând asupra pericolelor „mortale”.

Satoshi Sugimoto, meteorologul agenţiei, a raportat „ploi torenţiale la o scară fără precedent”, cu peste 120 mm de precipitaţii pe oră înregistrate în Wajima sâmbătă dimineaţa, o cifră nemaivăzută în zonă de când datele au devenit disponibile în 1929.

Armata, forţele de autoapărare, au fost chemate să întărească întreaga regiune rurală de-a lungul Mării Japoniei.

Duminică, autorităţile din comitatele situate mai la nord de Ishikawa, Niigata şi Yamagata, au cerut evacuarea a 16 800 de locuitori.

Agenţia meteorologică japoneză (JMA) a retrogradat duminică nivelul maxim de alertă la al doilea nivel maxim.

Parlamentul European condamnă ingerința Rusiei în alegerile din Republica Moldova

Astăzi eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care denunță mita electorală, operațiuni cibernetice și război informațional și cere Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să-și retragă forțele armate.

Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din Republica Moldova, scrutine electorale ce vor avea loc pe 20 octombrie. Eurodeputații au scos în evidență rolul actorilor pro-ruși, inclusiv oligarhii moldoveni și grupul de presă Russia Today – companie finanțată de statul rus, în desfășurarea unor scheme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional. Aceștia solicită statelor membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru consolidarea instituțiilor, astfel încât țara să facă față amenințărilor hibride.

Acțiuni de destabilizare ale Rusiei în Republica Moldova

Potrivit deputaților, Serviciul de Securitate și Informații din Republica Moldova a declarat recent că Rusia a investit aproximativ 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral, cu scopul de a-i convinge pe moldoveni să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană. Pe 3 octombrie 2024, autoritățile moldovenești au descoperit o schemă de fraudă a votului la scară largă, finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, care a transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, ca parte a unei operațiuni de mită electorală. Condamnând aceste acțiuni, Parlamentul solicită Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să retragă forțele militare de pe teritoriul țării. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor munițiilor depozitate în comuna Cobasna, aflată în regiunea transnistreană.

Deputații cer sancțiuni suplimentare pentru politicienii care destabilizează Republica Moldova

Pe fundalul unei ingerințe tot mai agresive a Rusiei în Republica Moldova, Parlamentul European solicită Consiliului să adopte sancțiuni suplimentare ale UE împotriva celor care subminează suveranitatea acestei țări. De asemenea, deputații îndeamnă țările care găzduiesc fugari moldoveni precum Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc să-i extrădeze în Republica Moldova pentru a fi judecați.

Sprijin suplimentar pentru aderarea Republicii Moldova la UE

Parlamentul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și solicită Comisiei Europene să includă țara în Instrumentul de Asistență pentru Pre-Aderare (IPA III) și să prioritizeze finanțarea pentru țările candidate la UE în următorul Cadru Financiar Multianual (MFF) pentru perioada 2028-2034. Având în vedere că negocierile de aderare cu Republica Moldova au început deja, deputații europeni solicită accelerarea procesului de evaluare și organizarea în timp util a următoarelor conferințe interguvernamentale.

Pentru a spori reziliența Republicii Moldova împotriva amenințărilor hibride, Parlamentul îndeamnă UE să continue cooperarea în domenii precum comunicarea strategică, sprijinul pentru jurnaliști și societatea civilă , dar și promovarea conținutului media independent în limba rusă.

UE a impus anterior sancțiuni împotriva oligarhilor moldoveni și politicienilor pro-ruși precum Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Igor Ceaika, Gheorghe Cavaliuc și Marina Tauber. Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European a decis, în unanimitate, deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.

CEC tipărește 5,6 milioane de buletine de vot, în șase limbi, pentru secțiile de votare din țară

Comisia Electorală Centrală (CEC) a început tipărirea celor peste 5,6 milioane de buletine de vot pentru scrutinul prezidențial și referendumul republican constituțional din 20 octombrie, care urmează a fi distribuite secțiilor de votare din țară. În premieră, buletinele vor fi disponibile nu doar în limba română, ci și în cinci limbi ale minorităților etnice: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și romani, transmite unica.md, cu referire la CEC.

Potrivit CEC, pentru fiecare tip de scrutin vor fi tipărite 2 819 996 buletine de vot, dintre care 2 137 641 buletine de vot în limba română, 676 979 în limba rusă, 115 în limba ucraineană, 3 400 în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 în limba bulgară.

Dimensiunea unui buletin de vot pentru alegerile prezidențiale este de 14 cm lățime și 31,7 cm lungime, iar pentru referendumul republican constituțional – 16 cm lungime și 33 cm lățime.

Buletinele de vot se vor deosebi prin culoare: gri afumat pentru prezidențiale și violet pentru referendum.

Prețul unui buletin de vot este de 0,72 lei pentru alegerile prezidențiale și de 0,76 lei pentru referendumul republican constituțional. Valoarea tirajului total este de peste 4,17 milioane de lei.

Cod galben de ceață: Trafic îngreunat și vizibilitate redusă în toată țara

Serviciul Hidrometeorologic de Stat au emis cod galben de ceață în toată țara. Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile meteo și să păstreze o distanță mai mare față de vehiculul din față, transmite unica.md, cu referire la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Potrivit specialiștilor, în condiții de ceață, pietonii și bicicliștii devin dificil de observat, ceea ce sporește riscul de accidente. De asemenea, distanțele sunt mai greu de apreciat, iar manevrele de depășire pot deveni periculoase.

Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile meteo și să păstreze o distanță mai mare față de vehiculul din față. Potrivit specialiștilor, în condiții de ceață, pietonii și bicicliștii devin dificil de observat, ceea ce sporește riscul de accidente. De asemenea, distanțele sunt mai greu de apreciat, iar manevrele de depășire pot deveni periculoase.

Târgul Meșterilor Populari la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, cu intrare LIBERĂ!
Articolul anterior
Locuri de muncă cu salarii de peste 1.000 de euro, în România. Se fac angajări masive
Articolul următor