Video. Copiii din Gaza, răniți și uciși în bombardamente: ,,Nu sunt decât un copil, nu mai pot”

Încălzirea recentă și rapidă a oceanelor lumii îi alarmează pe oamenii de știință, care sunt îngrijorați de faptul că acest fenomen neașteptat va contribui la încălzirea globală.

Luna aceasta, suprafața globală a apelor a atins o nouă temperatură record, notează BBC: ”Nu s-a mai încălzit niciodată atât de mult și atât de repede”.

Oamenii de știință nu înțeleg pe deplin de ce se întâmplă asta. Dar ei se tem că, în combinație cu alte evenimente meteorologice, temperatura mondială ar putea atinge un nou nivel îngrijorător până la sfârșitul anului viitor.

Experții cred că în următoarele luni se va declanșa și un puternic fenomen meteo El Niño – un sistem meteorologic care încălzește oceanul.

Oceanele mai calde pot distruge viața marină, pot duce la fenomene meteorologice mai extreme și pot crește nivelul mării. De asemenea, acestea sunt mai puțin eficiente în absorbția gazelor cu efect de seră, care încălzesc planeta.

Un nou studiu important, publicat săptămâna trecută, evidențiază o evoluție îngrijorătoare. În ultimii 15 ani, Pământul a acumulat aproape la fel de multă căldură ca în ultimii 45 de ani, cea mai mare parte a energiei suplimentare ajungând în oceane.

Acest lucru are consecințe în lumea reală – nu numai că temperatura globală a oceanelor a atins un nou record în luna aprilie a acestui an, dar în unele regiuni diferența față de cea pe termen lung a fost enormă.

În martie, temperaturile de la suprafața mării în largul coastei de est a Americii de Nord au fost cu 13,8°C mai mari decât media din perioada 1981-2011.

„Nu se știe clar de ce are loc o schimbare atât de rapidă și o schimbare atât de mare”, a declarat Karina Von Schuckmann, autorul principal al noului studiu și oceanograf la grupul de cercetare Mercator Ocean International.

„Am dublat căldura din sistemul climatic în ultimii 15 ani, nu vreau să spun că este vorba de schimbări climatice, de variabilitate naturală sau de un amestec de ambele, nu știm încă. Dar observăm această schimbare”.

Un factor care ar putea influența nivelul de căldură care ajunge în oceane este, în mod interesant, o reducere a poluării cauzate de transportul maritim. În 2020, Organizația Maritimă Internațională a pus în aplicare un regulament pentru a reduce conținutul de sulf din combustibilul ars de nave.

Acest lucru a avut un impact rapid, reducând cantitatea de particule de aerosoli eliberate în atmosferă. Dar aerosolii care murdăresc aerul contribuie, de asemenea, la reflectarea căldurii înapoi în spațiu, iar eliminarea lor ar putea provoca o mai mare pătrundere a căldurii în ape.

sursa

Administrația de la Washington transmite un semnal de alarmă pentru Ucraina. „Rușii ar putea lansa în curând o ofensivă pe mai multe fronturi”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby, potrivit www.protv.ro.

Iar potrivit ziarului american Wall Street Journal, Moscova își reaprovizionează trupele din Ucraina cu obuze de artilerie și alte muniții, pe care i le expediază Teheranul prin Marea Caspică.

Surse din interiorul Forțelor Armate ale Ucrainei au confirmat că militarii Kievului efectuează „o anumită mișcare peste Nipru, în regiunea Herson”, dar toti responsabili cer „tacere informationala”.

Asta după ce, duminică, Institutul american pentru Studiul Războiului semnala debarcarea soldaților ucraineni pe malul stâng al Niprului. Concret, armata ucraineană ar fi reușit să ocupe poziții la nord de Oleshki și să se deplaseze la periferia nordică a acestui oraș, de-a lungul unei autostrăzi, precum și la vest de satul Dachi.

Pe de altă parte, coordonatorul Consiliului de Securitate Națională al SUA pentru comunicare strategică atrage atenția că și forțele armate ale Rusiei ar putea iniția în curând o ofensivă pe mai multe fronturi.

John Kirby: „Știm că odată ce vremea se îmbunătățește, și deja e pe cale s-o facă, ne putem aștepta ca rușii să vrea să treacă la ofensivă în unele zone. Nu știm exact unde sau cum vor face asta. Dar vrem să ne asigurăm că ucrainenii sunt capabili să se apere mai bine și, dacă aleg propriile operațiuni ofensive, că au capacitățile necesare pentru a le desfășura”.

John Kirby a enumerat nevoile stringente ale Ucrainei, între care blindate, artilerie, sisteme de apărare aeriană și sprijin logistic.

Potrivit lui Kirilo Budanov, șeful Serviciului de Informații al Ministerului ucrainean al Apărării, la sfârșitul lunii martie, o precedentă tentativă de ofensivă rusă a eșuat.

Donald Trump va fi judecat, marți, în procesul în care este acuzat că ar fi violat o jurnalistă, pe E. Jean Carroll, într-un vestiar al unui magazin, la mijlocul anilor 1990.

Procesul a debutat, marți, cu selecția juriului, la tribunalul federal din Manhattan, unde fosta jurnalistă a revistei Elle îl acuză, de asemenea, pe Trump de defăimare, scrie Reuters.

Trump, în vârstă de 76 de ani, a negat că a violat-o pe Carroll, în vârstă de 79 de ani. Într-o postare pe platforma sa Truth Social, din octombrie 2022, Trump califică acuzația drept „escrocherie”, care urma să o ajute pe Caroll să-și promoveze cartea de memorii. El a mai spus că fosta jurnalistă nu este „genul lui”.

Trump nu este obligat să participe la proces, iar avocații săi au declarat că este posibil să nu se prezinte, invocând probabilitatea unor probleme de securitate și întârzieri în trafic.

Avocații lui Carroll au declarat că nu intenționează să îl cheme pe Trump ca martor. Dacă Trump ar depune mărturie, el s-ar confrunta, cel mai probabil, cu un interogatoriu agresiv.

Trump a atacat-o în mod repetat pe Carroll de când aceasta l-a acuzat pentru prima dată în mod public de viol, în 2019. El a susținut că ea este bolnavă mintal.

Judecătorul districtual american Lewis Kaplan, care supraveghează cazul, a decis să păstreze jurații anonimi, pentru a-i proteja de o potențială hărțuire din partea susținătorilor lui Trump.

Procesul ar putea dura între una și două săptămâni.

Trump, favorit al republicanilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, se confruntă cu o serie de procese și anchete.

Printre acestea se numără acuzațiile penale ale procurorului districtual din Manhattan, Alvin Bragg, în legătură cu suma de bani pe care i-a oferit-o unei vedete porno, pentru a-i cumpăra tăcerea.

Trump a pledat nevinovat la aceste acuzații pe 4 aprilie la un tribunal din statul New York, la trei minute de mers pe jos de procesul de marți.

Fostul președinte se confruntă, de asemenea, cu acuzații civile de fraudă formulate de procurorul general al New York-ului, Letitia James, cu privire la compania care îi poartă numele.

Trump se confruntă, de asemenea, și cu anchete penale privind ingerința în cursa prezidențială din Georgia din 2020 și cu documente guvernamentale clasificate recuperate la reședința sa de la Mar-a-Lago, plus anchete privind rolul său în atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului.

În toate aceste cazuri, Trump a pledat nevinovat.

sursa